"Economia românească a avut o dinamică abruptă în luna martie, cu o scădere de 4% venind după două luni de creştere, urmată de o adâncire a ritmului de scădere la -10% în aprilie (potrivit BNR). Date noi urmează să sosească în perioada următoare, oferind o imagine mai clară pentru trimestrul II. În estimarea noastră, este posibil ca o frânare abruptă a activităţii să fi condus la scăderi de până la 9% în Q2 faţă de Q1 2020 şi de 17% faţă de anul anterior - intervalul de nesiguranţă fiind foarte ridicat, totuşi", arată analiza XTB România.

Potrivit sursei citate, producţia industrială a revenit spectaculos în mai (ajustată sezonier) la nivel lunar, plus 15,1%, dar rămâne, în cazul primelor cinci luni ale anului, cu 17% mai jos faţă de perioada similară a anului anterior.

Comenzile noi în industrie au revenit cu peste 19%, dar sunt cu aproape o treime mai jos decât anul anterior. În aceste condiţii, redresarea completă va lua timp - cu toate că, în prima sa parte, putem vorbi de un profil de tip V, este probabil ca ritmul revenirii să se tempereze, aplatizând a doua linie a V-ului în zona sa superioară.

"Cu toate acestea, este evident că diferenţele între sectoare sunt foarte ample şi cifre generale nu pot reda întregul peisaj. Segmente precum transportul aerian, hotelurile şi pensiunile şi serviciile cu relaţionare fizică au avut masiv de suferit, în timp ce o parte din comerţul cu amănuntul, consrucţiile, domeniul IT şi serviciile care au putut funcţiona cu angajaţii lucrând de la distanţă au mers relativ bine sau chiar mai bine în raport cu trimestrul comparabil din anul precedent. O abordare diferenţiată este necesară pentru a înţelege profilul general al perioadei următoare", explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

Reprezentanţii firmei de brokeraj susţin că necunoscutele esenţiale sunt, în continuare, traseul numărului de cazuri noi, măsurile la nivel public ce vor decurge din acesta şi paşii următori ai politicilor fiscale şi monetare, la nivel local şi european. Pe datele actuale, o serie de afaceri, în special mici şi mijlocii, şi un număr important de angajaţi vor avea nevoie în continuare de sprijin.

"Perioada curentă este una foarte tensionată, dar inegală, percepută diferit în funcţie de poziţionarea angajaţilor sau a firmelor în cadrul sectoarelor: cei care au operat în domenii de sofisticare ridicată şi fără o nevoie de prezenţă fizică la birou au fost favorizaţi în raport cu media. O surpriză plăcută a oferit şi sectorul construcţiilor, care ar putea fi avantajat dacă investiţiile vor fi susţinute cu finanţare rapidă. Sectorul public, în general, este relativ mai puţin afectat faţă de cel privat, la fel şi cei cu lichidităţi şi planuri de siguranţă puse la punct. Sectorul auto, iniţial puternic afectat de scăderea cererii, limitări logistice şi închiderile în scop de sănătate publică, ar putea reveni în atenţie, pe măsură ce dorinţa de a evita transportul în comun se transformă în decizie de cumpărare", a mai spus Claudiu Cazacu.

Totodată, investiţiile sunt alocate în funcţie de riscul tolerat. Cei cu aversiune ridicată faţă de risc ar putea prefera titlurile de stat, o serie de emisiuni noi în lei şi euro fiind deschise publicului, în timp ce pentru cei cu apetit mai ridicat şi viziune pe termen lung, interesul s-ar putea îndrepta către piaţa de capital, mai ales spre sectoare precum tehnologie şi agricultură, deşi încă insuficient reprezentate pe bursa locală.

"Declanşarea pandemiei COVID-19 a avut loc într-un scenariu caracterizat de o creştere economică aflată deja pe un trend de încetinire. Acest mix a generat, la nivel internaţional, un şoc de nesiguranţă şi incertitudine cu efecte importante asupra evoluţiilor macroeconomice şi financiare şi a condus la adoptarea unui set de măsuri economice, monetare şi fiscale fără precedent. Prognozele privind creşterea economică la nivel global au fost ajustate semnificativ faţă de estimările anterioare şi indică o recesiune în anul 2020, urmată de o revenire economică în anul 2021. Pieţele financiare internaţionale au reacţionat puternic după intensificarea crizei, cu scăderi sincronizate ale preţurilor activelor, dar şi accentuări istorice ale volatilităţii şi primelor de risc", atrage atenţia, la rândul său, Radu Puiu, Analist în cadrul XTB România.

Prognozele privind situaţia actuală a economiei nu sunt tocmai optimiste. Comisia Europeană estimează o scădere de 6% a economiei României în anul 2020. Ulterior, PIB-ul ar putea să avanseze cu 4% în 2021, în scădere faţă de nivelul prognozat în mai de 4,2%. Prin urmare, această revizuire descendentă nu reprezintă un semnal pozitiv, arătând că nivelul ridicat de incertitudine şi persistenţa crizei actuale pun presiune asupra încrederii autorităţilor într-o revenire rapidă.

Cu mai mult de 15 ani de experienţă, XTB este în prezent a 4-a cea mai mare casă de brokeraj de FX şi CFD-uri din lume şi cea mai mare din Europa Centrală şi de Est. Avem birouri în peste 10 ţări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania şi Franţa. XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorităţi de supraveghere din lume incluzând FCA şi KNF.