Cabinetul vrea să impună taxe suplimentare pentru bănci, companiile din energie și telecomunicații și transformă Pilonul II de pensii din obligatoriu în opțional. Efectele majore s-au resimțit de la prima oră, când bursa de la București s-a prăbușit.

A avut cea mai mare scădere zilnică, din toată istoria, și a pierdut ce a câștigat într-un an întreg: peste 300 de milioane de euro. Liderii celor mai mari organizații și companii de la noi au ieșit public să ceară oprirea acestor planuri, iar președintele României a declarat, că “Executivul aruncă în haos economia”.

Cu doar câteva zile înainte de finalul anului, ministrul Finanțelor a venit cu o veste-șoc: o nouă taxă pentru sistemul bancar, care în final - spun analiștii - se va sparge tot în capul clienților, care vor plăti noul bir.

Eugen Teodorovici: “Vom introduce o așa-zisă taxă pe lăcomie, care se aplică dacă ratele ROBOR la 3 luni și la 6 luni, depășesc o anumită valoare procentuală.”

Concret, băncile ar urma să fie taxate din 2019 cu un procent din active, în funcție de nivelul indicatorului ROBOR. Astăzi ROBOR la 3 luni este 2,7%, la 6 luni este 2,95%, așa că noua taxă ar fi de 0,6% dacă s-ar aplica deja.

Efectele anunțurilor făcute de ministrul Finanțelor s-au resimțit puternic pe bursă. Miercuri, 19 decembrie, a fost cea mai neagră zi pe piață de capital din ultimii șapte ani, cu o scădere medie de 11%. Băncile și companiile din energie au pierdut cel mai mult - între 5 și 20% din valoarea acțiunilor cotate.

Specialiștii financiari acuză deja că așa numită ″taxa pe lăcomie” este găselnița Guvernului pentru a acoperi golul bugetar adâncit prin creșterea salariilor și a pensiilor și care va lovi tot în consumatori.

Experții consideră că randamentul sectorului bancar din ultimii 10 ani este redus cu 3% și că nu se poate vorbi de ″lăcomie″⁣. Așa că o taxă în plus va fi plătită, de fapt, de firme și de populație, prin credite mai scumpe și mai puțin accesibile.

Și bancherii susțin că taxa va fi un cost plătit de toți, nu doar de industria bancară, cu efecte negative asupra economiei, care ar fi vulnerabilizată în față unor eventuale crize.

La rândul lor, reprezentanții Băncii Naționale critică reperul ales de autorități: ROBORUL nu este o dobândă decisă arbitrar de bănci pentru a-și mari profitul, ci rezultatul cererii și ofertei pe piața liberă. Ea depinde de economia reală și este influențată chiar de acțiunile Guvernului.

Adrian Vasilescu, BNR: ”ROBOR-ul nu poate fi un criteriu de taxare. Este dobânda medie la care băncile se împrumută între ele și depinde întotdeauna de inflație, iar inflația nu e a băncii, ci este a economiei.”

Și președintele Klaus Iohannis a criticat Guvernul și spune că vorbim de fapt de o ″taxă din lăcomia pesediștilor de a lua mai mulți bani pe care îi vor gestiona așa cum consideră dumnealor″.