Potrivit publicatiei, documente declasificate recent de catre Colegiul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) sugereaza ca producatorul suedez de mobila a fost de acord sa fie suprafacturat pentru produse fabricate in Romania.

Unele dintre aceste sume suprafacturate au fost depuse intr-un cont al Securitatii, iar documentele sugereaza ca IKEA a fost "complice" in cadrul acestui aranjament, scrie The Guardian, citat de Mediafax.

Contactata de catre publicatia britanica, IKEA a negat "orice complicitate" si a anuntat ca a lansat o investigatie interna cu privire la acest subiect. De asemenea, firma a precizat ca nu avea cunostinta despre implicarea Securitatii romane in operatiunile sale comerciale.

Insa aceste dezvaluiri vor provoca intrebari despre operatiunile IKEA in timpul Razboiului Rece, cand a utilizat detinuti politici din Germania de Est pentru fabricarea unor produse, apreciaza The Guardian, care adauga ca IKEA a fost una dintre putinele companii occidentale care a obtinut avantaje de pe urma deschiderii, in anii '80, catre o serie de tari din blocul comunist. Ea a fost atrasa de resursele uriase de lemn si de munca ieftina dintr-o tara ca Romania, noteaza publicatia.

Astfel, in 1981 firma suedeza a incheiat cu firma de stat romaneasca de cherestea Tehnoforestexport un contract care a atins catre mijlocul deceniului suma de zece milioane de lire sterline pe an, scrie The Guardian, citand documente de la CNSAS, potrivit carora Securitatea a folosit firma de comert exterior ICE Dunarea pentru a incasa sumele suprafacturate din contracte. Securitatea, acuzata de torturarea si uciderea a mii de oponenti politici in cei 24 de ani de existenta ai regimului Ceausescu, ar fi incasat miliarde de dolari din comisioane oculte in baza unor contracte cu firme de stat si alte activitati infractionale, noteaza The Guardian.

Potrivit publicatiei, intr-o nota din mai 1986, nesemnata, un oficial de rang inalt din cadrul Securitatii scria ca, in martie 1983, "au fost adoptate masuri operationale specifice in domeniul informatiilor in vederea executarii unor operatiuni speciale in valuta. Acestea au constat in colectarea comisionului de 1,85% din suma rezultata prin suprafacturarea convenita cu un partener strain".

O a doua nota, de la "Ministerul de Interne, Departamentul pentru Securitatea Statului, Unitatea Militara 0544", datata 27 septembrie 1986 si marcata cu inscriptia "Strict Secret, un singur exemplar", explica in limbajul oficial ca "Operatiunea Scandinavica de colectare a unor sume" a fost initiata "cu scopul de a incasa valuta straina prin suprafacturarea platilor efectuate prin contractul dintre ICE Tehnoforestexport si IKEA din Suedia, in valoare de 97 de milioane de coroane suedeze" (13,6 milioane de dolari).

"IKEA a transferat in contul nostru temporar suma de 163.005,201 coroane suedeze", se arata in aceeasi nota citata de publicatia britanica. Nota este semnata de "maior Eftimie Gelu" care, potrivit unor documente CNSAS declasificate anterior este de fapt Constantin Anghelache, in prezent presedinte executiv al Clubului de Fotbal Dinamo Bucuresti, fosta echipa a Ministerului de Interne, adauga The Guardian.

Publicatia l-a contactat pe Anghelache, pe care l-a intrebat despre trecutul sau in fosta Securitate si afacerea cu IKEA, insa acesta a refuzat sa comenteze. Anterior, el le-a spus altor reporteri "intrati in probleme tehnice de comert exterior", adaugand "Mai fac asta? Sunt in fotbal", o declaratie prin care acesta pare sa-si recunoasca in mod implicit trecutul in Securitate, noteaza The Guardian.

Documentele sugereaza ca unele dintre sumele suprafacturate platite de catre IKEA aveau sa fie depuse ulterior intr-un cont bancar in Berlinul de Est, mai putin dobinzile aferente. "S-a stabilit ca sumele provenind din suprafacturare sa fie pastrate la Banca Romana de Comert Extern, iar restituirea sa fie efectuata de doua ori pe an la adresele indicate de IKEA, dupa retinerea partii cuvenite beneficiarului contului", se arata intr-un document dactilografiat, din mai 1986, arhivat pe un microfilm, potrivit publicatiei britanice.

Potrivit acestui microfilm, Securitatea a rambursat sume timp de sase luni, in decursul carora a obtinut suma de 41.283,28 dolari ca dobanda. La un moment dat, potrivit dosarului din mai 1986, un director IKEA, Ingvar Nilson, a efectuat o calatorie in Romania cu scopul de a recupera bani. Documentele din dosar nu contin detalii despre operatiuni similare efectuate in ceilalti ani in care IKEA a fost implicata in Romania, precizeaza publicatia britanica.

Operatiunea Snadinavica a fost incheiata in 1988, cand IKEA si-a intrerupt relatiile comerciale cu Tehnoforestexport, potrivit The Guardian.

In cei sapte ani, partenerul roman a produs o gama larga de produse pentru IKEA, inclusiv componente ale scaunelor din gamele Billy si Albert, meselor din gama Abo si birourilor Jonas. Acestea au fost expediate la magazine IKEA in Suedia, Germania, Danemarca, Austria, Franta, Belgia, Olanda, dar nu si in Marea Britanie, potrivit aceleiasi surse.

IKEA dezminte ca a platit cu buna stiinta bani Securitatii, intr-un comunicat citat de catre publicatie, adaugand ca analizeaza documentele CNSAS in cadrul investigatiilor interne.

Directorul firmei pentru achizitii globale Henrik Elm a declarat pentru The Guardian ca "era normal la vremea respectiva si in acea parte a lumii sa se lucreze cu comisioane". "Noi am avut doar un partener de afaceri, Tehnoforestexport", a subliniat el, adaugand ca "am lucrat pe baza unei structuri care includea pretul produsului, plus doua comisioane". "Un comision era pentru Tehnoforestexport, pentru acooperirea operatiunilor si tehnologiei, iar unul era pentru IKEA, pentru scopuri comerciale si transferul de cunostinte si tehnologie, ca de exemplu utilaje pentru fabricant", a precizat directorul.

In documentele incheiate intre IKEA si Tehnoforestexport nu sunt mentionate parti sau plati terte catre ICE Dunarea, mai scrie The Guardian, adaugand ca se vorbeste, in schimb, in termeni vagi, despre "piese de schimb" si o "activitate de service", potrivit unui protocol de la 7 februarie 1986.