Peste jumătate din acestea (52%, respectiv 55.100 viori) au mers către alte state membre ale UE. Datele reprezintă un declin de 7% al exporturilor totale de viori ale ţărilor membre UE comparativ cu 2013.

Cei mai mari exportatori de viori din UE către restul lumii sunt România (14.000 viori exportate în statele din afara UE, sau 28% din exporturile extracomunitare de viori în 2018), Danemarca (12.200, 24%), Germania (6.400, 13%), Marea Britanie (5.000, 10%), Cehia (2.900, 6%), Franţa (2.700, peste 5%), Italia (2.500, 5%) şi Belgia (1.800, 4%).

Aproape jumătate dintre viorile exportate de UE au mers către două ţări: SUA şi Coreea de Sud (11.900 viori fiecare, sau 24% din exporturile extracomunitare de viori). Acestea au fost urmate de Japonia (6.700, 14%), Canada (2.900, 6%), Australia (2.300, 5%), Elveţia (2.100, 4%), Hong Kong (1.800, sub 4%), China (1.700, 3%), Rusia (1.600, 3%), Norvegia (1.200, 2%) şi Serbia (870, sub 2%).

Datele Eurostat au fost publicate cu ocazia celebrării în 13 decembrie a Zilei mondiale a viorilor.

Prima fabrică de instrumente muzicale din lemn din România a fost construită în 1951 la Reghin, în perioada comunistă, iar după Revoluţie a fost privatizată prin preluarea pachetului majoritar de către angajaţi. Între timp a devenit cel mai mare producător de instrumente muzicale din lemn din Europa, după ce firme de prestigiu europene s-au divizat sau şi-au restrâns activitatea.

Până în 1951, când s-a decis înfiinţarea primei fabrici de instrumente muzicale din lemn, în România existau doar câteva ateliere mici de lutierit, însă recunoaşterea internaţională a venit după începerea exporturilor de chitare, viori şi violoncele, în 1959. În 1951, cu doar patru muncitori, fabrica de la Reghin a produs 37 de viori, iar până în prezent a fabricat peste 4,5 milioane de instrumente muzicale.