FP solicită statului român să nu aprobe achiziţia CEZ România de către Hidroelectrica. “Preluarea ar diminua valoarea de piaţă a gigantului energetic”
Hidroelectrica
Fondul Proprietatea (FP) cere statului român să nu aprobe solicitarea Hidroelectrica de a achiziţionat activele CEZ din România, întrucât o astfel de preluare ar diminua valoarea de piaţă a producătorului de energie hidro, potrivit unui comunicat remis presei.
"Fondul Proprietatea îndeamnă Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, în calitate de acţionar majoritar al Hidroelectrica, să ia în considerare pe deplin riscurile privind achiziţia activelor CEZ şi să nu aprobe solicitarea companiei de a depune o ofertă angajantă. Fondul consideră cu fermitate că achiziţia activelor CEZ de către Hidroelectrica nu ar crea valoare pentru acţionarii săi şi ar afecta procesul de listare şi evaluarea potenţială a companiei, ceea ce, la rândul său, ar pune în pericol şansele României de a fi promovată la statutul de piaţă emergentă de către MSCI", susţin oficialii Fondului.
Potrivit acestora, în structura sa actuală, Hidroelectrica este poziţionată în mod optim pentru a depăşi cu bine actualul mediu de business dificil.
Fondul şi-a exprimat şi în trecut îngrijorările în legătură cu această potenţială achiziţie şi a dorit să sublinieze posibilele riscuri pentru Hidroelectrica şi acţionarii săi.
"Achiziţionarea activelor CEZ riscă să dilueze valoarea generală a Hidroelectrica, având în vedere că activitatea de furnizare a energiei electrice şi activele regenerabile care sunt vizate au o marjă de profit redusă în comparaţie cu operaţiunile curente de producere a energiei hidroelectrice ale companiei", se mai arată în comunicat.
De asemenea, Hidroelectrica nu are o experienţă dovedită în gestionarea acestor tipuri de active şi în depăşirea provocărilor ulterioare generate de integrarea noilor activităţi. Compania ar intra pe piaţa de retail, crescând astfel costurile odată cu preluarea obligaţiilor administrative de gestionare a portofoliului de clienţi şi a riscurilor financiare presupuse de clienţii individuali. Piaţa de vânzare cu amănuntul a energiei este, în general, mai volatilă şi, prin urmare, mai riscantă decât piaţa en-gros, în care Hidroelectrica operează cu precădere.
Un alt argument este că Hidroelectrica şi-ar asuma riscurile specifice noilor linii de business. În cazul parcurilor eoliene, de exemplu, Hidroelectrica ar prelua riscul de reglementare aferent certificatelor verzi. În opinia FP, rata de discount propusă pentru acceptarea acestui risc este insuficientă şi poate conduce la un preţ supraevaluat al tranzacţiei, care ar fi cu siguranţă în detrimentul Hidroelectrica.
Listarea Hidroelectrica ar fi îngreunată şi întârziată, din cauza timpului şi resurselor necesare procesului de integrare a noilor achiziţii. Atractivitatea companiei pentru investitori şi evaluarea sa ulterioară pot fi reduse ca urmare a incorporării noilor linii de business, în care Hidroelectrica nu are experienţă şi care pot genera doar profituri limitate.
Valoarea tranzacţiei potenţiale nu este publică şi acţionarii nu pot aproba depunerea unei oferte angajante fără o informaţie atât de importantă. De asemenea, termenii finali ai contractului de consorţiu pentru depunerea unei oferte angajante care reflectă obligaţiile Hidroelectrica nu au fost puşi la dispoziţia acţionarilor, amintesc oficialii FP.
În plus, Hidroelectrica s-ar îndatora în urma acestei tranzacţii, împrumutând fonduri pentru a investi în activităţi cu performanţe mai scăzute, limitând astfel potenţialul său de a genera profit şi reducând probabil valoarea dividendelor. Prin urmare, statul român riscă să-şi vadă veniturile reduse într-un moment în care are nevoie de resurse financiare mai mari.
Un alt argument este că, în cazul în care Hidroelectrica ar achiziţiona activele CEZ, implicarea statului în sectorul energetic ar creşte, ceea ce contravine principiilor liberalizării, se mai arată în comunicat.
"Hidroelectrica este o companie extrem de valoroasă şi un activ unic nu numai în România, dar şi în regiune, cu marje de rentabilitate semnificative şi având un model de afaceri simplu şi durabil, axat pe producţia de energie hidroelectrică curată. Acum, când listarea sa e foarte aproape, nu este oportun pentru Hidroelectrica să efectueze o achiziţie semnificativă care ar putea complica acest proces", a declarat Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments şi Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, citat în comunicat.
Potrivit acestuia, prin implicarea într-o achiziţie de mare anvergură în acest moment, Hidroelectrica riscă să-şi întârzie listarea sau să obţină un preţ semnificativ mai mic, reducând valoarea pentru Guvernul României, în calitate de acţionar majoritar.
"Compania ar trebui să-şi canalizeze atenţia şi să acorde prioritate realizării unei listări de succes, care ar fi un reper extrem de important pentru piaţa de capital locală şi pentru întreaga economie. Dacă va merge mai departe cu această tranzacţie, pe termen lung, Hidroelectrica riscă să anuleze progresele privind eficientizarea costurilor şi rentabilitatea, obţinute după o lungă perioadă de probleme financiare profunde", a adăugat Meyer.
El spune că FP a sprijinit mereu şi continuă să susţine investiţiile la Hidroelectrica care sunt benefice pentru companie şi care cresc valoarea companiei, precum retehnologizările care extind ciclul de viaţă al activelor existente şi cresc eficienţa lor.
"Din păcate, în evaluarea noastră, achiziţia propusă nu atinge pragul necesar generării unei valori suplimentare suficiente pentru acţionari, care să compenseze riscurile inerente unei astfel de tranzacţii", a adăugat şeful FP.
În concluzie, Fondul Proprietatea îndeamnă Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, în calitate de acţionar majoritar al Hidroelectrica, să ţină cont de toate aceste considerente şi să refuze sprijinirea unei investiţii care nu contribuie în mod clar la valoarea generală a companiei. Dimpotrivă, riscă să deprecieze valoarea Hidroelectrica şi poate duce la îndatorări imense, se precizează în comunicat.
CEZ a anunţat în vara anului trecut că vrea să-şi vândă operaţiunile din România şi din alte ţări, pentru a se concentra pe activitatea din ţara-mamă, Cehia.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică din România, deţinut de statul român în proporţie de 80% şi de Fondul Proprietatea - 20%.
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS