Aprobarea este condiţionată de "vânzarea unui pachet extins de active" pentru a păstra concurenţa pe piaţa oţelului din Europa în beneficiul consumatorilor şi companiilor, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

De altfel, ArcelorMittal s-a oferit încă de luna trecută să vândă unităţile: ArcelorMittal Piombino, singura linie de zincare din Italia, ArcelorMittal Galaţi, România, ArcelorMittal Skopje, Macedonia, ArcelorMittal Ostrava, Cehia, ArcelorMittal Dudelange, Luxemburg, şi liniile de zincare numărul 4 şi 5 de la Flemalle; decaparea, liniile de laminare la rece şi ambalaje metalice acoperite din Tilleur, toate acestea de la combinatul de la Liege, Belgia, pentru a răspunde îngrijorărilor UE în materie de concurenţă.

"Decizia de astăzi asigură că preluarea Ilva, cel mai mare producător de oţel din Europa, de către ArcelorMittal nu va duce la majorarea preţului oţelului. ArcelorMittal a propus să vândă mai multe oţelării din Europa către unul sau mai mulţi cumpărători, care le vor gestiona astfel încât să concureze cu ArcelorMittal pe termen lung. Acest lucru va păstra concurenţa pe piaţa oţelului din Europa", a declarat comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager.

Comisia Europeană precizează că ArcelorMittal s-a angajat să organizeze un proces deschis şi transparent de vânzare pentru activele pe care s-a oferit să le elimine. ArcelorMittal va înştiinţa Comisia cu privire la cumpărătorul/cumpărătorii pe care i-a selectat pentru a negocia vânzarea acestor active.

"Comisia va evalua dacă cumpărătorul/cumpărătorii au capacitatea (expertiza şi resursele financiare) de a continua să opereze şi să dezvolte unităţile de producţie în ideea de a putea concura în mod activ cu Ilva. Cu alte cuvinte, vânzarea unei oţelării către un cumpărător care ulterior intenţionează să o închidă nu va fi acceptată", se arată în comunicatul Executivului comunitar.

Cu o ofertă de 1,8 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari), ArcelorMittal vrea să preia Ilva, cea mai mare oţelărie europeană, la care lucrează peste 14.000 de persoane. Ilva, aflată în oraşul Taranto din sudul Italiei, producea anual nouă milioane tone de oţel, aproximativ 40% din producţia de oţel a Italiei, şi furniza oţelul pentru producătorii auto, de echipamente electrice şi constructorii de nave.

Grupul ArcelorMittal este cea mai mare companie siderurgică şi minieră din lume, prezentă în peste 60 de ţări, în 19 dintre acestea având unităţi proprii de producţie. În România, ArcelorMittal deţine unităţi de producţie la Galaţi, Iaşi, Roman şi Hunedoara.

Vicepremier: ArcelorMittal nu poate vinde combinatul de la Galaţi fără acordul statului român

Vicepremierul Viorel Ştefan declara luna trecută că ArcelorMittal nu poate vinde combinatul de la Galaţi fără acordul statului român și dădea asigurări că producția va crește după tranzacție.

"Tranzacţia de cesiune a pachetului de acţiuni ArcelorMittal către un posibil investitor se realizează sub monitorizarea Comisiei Europene. Tranzacţia nu vizează doar combinatul siderurgic Galaţi, ci un pachet de compensare pe care ArcelorMittal l-a oferit Comisiei Europene, din care, din 7 unităţi de producţie conţinute de acest pachet, şase vor trebui preluate de un singur investitor. Această tranzacţie va fi monitorizată de o persoană mandatată de Comisia Europeană, astfel încât rezultatul să conducă la creşterea producţiei în combinatele preluate şi nu la restrângerea ei, pentru că s-ar produse efecte nedorite în ceea ce priveşte concurenţa pe piaţa laminatelor la rece şi la cald", spunea, în aprilie, Viorel Ştefan, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, contractul de privatizare al combinatului Sidex prevede că ArcelorMittal are nevoie de acordul statului român pentru a vinde combinatul.

"Cesiunea nu se poate face decât cu acordul explicit al statului român. Există un drept menţionat în contractul de privatizare, care spune că cesiunea nu se poate face decât cu acordul vânzătorului, adică al statului român", a continuat vicepremierul.

El a mai spus că un reprezentant al Comisiei Europene va monitoriza situaţia şi în următorii cinci-zece ani după tranzacţie. "Se vor lua măsuri asiguratorii şi toate garanţiile necesare că producţia la Galaţi va creşte după această tranzacţie, nu se va restrânge, iar acest lucru va fi valabil pentru toate unităţile de producţie care fac obiectul acestei tranzacţii", a subliniat oficialul guvernamental.

Cu aceeași ocazie, Ionel Borş, country manager al ArcelorMittal Galaţi, a dat asigurări că oţelăria va funcţiona în continuare.

"Totul se va face conform procedurilor europene. În combinat este linişte, deşi o îngrijorare cred că este la fiecare om, dar comunicăm cu ei. Se pot deschide capacităţi care pot produce în plus (în cadrul combinatului - n.r.), deci există posibilitatea să creştem producţia. Comunitatea europeană nu va permite nimănui, oricare ar fi investitorul care vine, să mai reducă din producţie. Dimpotrivă, îi va cere să ţină sustenabilă compania", a mai spus Borş.

El a precizat că nu există niciun fel de discuţie cu autorităţile privind o posibilă preluare a combinatului de către statul român.

Întrebat care sunt principalii competitori ai ArcelorMittal pe plan european, care ar putea prelua combinatul, el a indicat companiile ThyssenKrupp, Tata şi Voestalpine, precum şi alţi producători mai mici.