"Investigaţia este finalizată şi urmează să fie redactat documentul pe care să îl postăm pe site, lucru care se va întâmpla peste câteva săptămâni. Ce facem acum este să confidenţializăm, să scoatem nume de persoane, cifre prea exacte. Vă vom da intervale, pentru a nu devoala secrete comerciale", a spus Chirițoiu, citat de Agerpres.

Raportul va cuprinde o radiografie a sectorului şi câteva recomandări.

"Nu este o investigaţie în care să aplicăm sancţiuni, ci prin care vrem să înţelegem funcţionarea pieţei şi totul se învârte în jurul faptului că avem o structură care nu e predispusă la concurenţă. Avem câţiva actori mari, dar unul dintre ei are jumătate din piaţă, deci nu este o structură de piaţă echilibrată în care sunt mai mulţi jucători cu ponderi relativ egale care se concurează, ci un jucător foarte mare, care stabileşte preţurile, şi unii mai mici care îl urmează şi atunci toată ideea este cum putem face să îmbunătăţim această structură a pieţei. Minuni n-o să fie, n-o să putem desface ceea ce s-a făcut la momentul privatizării", a adăugat Chiriţoiu.

Potrivit acestuia, companiile sunt libere să stabilească orice preţ consideră ele şi concurenţa este cea care nu le lasă să pună un preţ mare, ca să nu-şi piardă clienţii.

"Deci nu bunăvoinţa, nu dragostea faţă de consumatori opreşte creşterea preţului, ci faptul că nu te lasă piaţa. La petrol nu suntem în situaţia asta, pentru că nu avem o structură concurenţială", a susţinut oficialul Concurenţei.

Întrebat dacă există măsuri care să poată fi luate pentru scăderea preţurilor, el a arătat că sunt măsuri care pot creşte, treptat, concurenţa.

"O structură mai echilibrată a pieţei ar trebui să ducă la o reducere a preţurilor, dar nu este nimic ce se va întâmpla de azi pe mâine", a subliniat Chiriţoiu.

El a admis că recomandările pot include măsuri precum reglementarea prezenţei pe autostrăzi a benzinăriilor şi existenţa unui interval de timp în care toate companiile să-şi stabilească preţul, pentru a nu se mai lua unele după altele.

Totodată, întrebat dacă românii plătesc mai mult decât ar trebui pentru carburanţi, preşedintele Concurenţei a precizat: "E greu de spus cât ar trebui să plătească românii. Cert este că suntem puţin peste media europeană la preţul fără taxe. La preţul cu taxe suntem printre cei mai ieftini, să nu uităm asta, să nu creăm o panică în rândul oamenilor că suntem o ţară săracă, care plăteşte mai mult decât ţările bogate. Nu, plătim mai puţin decât ţările bogate, dar poate că am putea plăti şi mai puţin".

Lider pe piaţa distribuţiei de carburanţi este OMV Petrom, urmat de Rompetrol, Lukoil, MOL, SOCAR şi Gazprom.

Consiliul Concurenţei a demarat, în urmă cu un an, o anchetă sectorială pe piaţa carburanţilor, după ce preţul benzinei şi motorinei în România, fără taxe, a depăşit media europeană.

În ultimele luni ale anului trecut, şoferii români plăteau la pompă mai puţin decât media europeană, însă, de la începutul lunii februarie, preţurile în România au depăşit din nou nivelul mediu, iar diferenţa se accentuează din ce în ce mai mult.

Cu toate taxele incluse (accizele şi TVA), preţurile din ţara noastră sunt sub media europeană. Astfel, benzina costă în România 1,148 euro pe litru, faţă de media UE de 1,379 euro pe litru, iar motorina are un preţ de 1,212 euro, faţă de nivelul median de 1,350 euro pe litru.

Toate acestea se întâmplă în contextul în care, la nivel mondial, cotaţiile ţiţeiului sunt şi ele în creştere faţă de finalul anului trecut. Sortimentul WTI, tranzacţionat la New York, a urcat joi la aproape 60 de dolari pe baril, de la 50 de dolari în noiembrie 2018 şi 45 de dolari în decembrie.

De asemenea, petrolul Brent, de referinţă pe piaţa europeană, este cotat la 69 de dolari pe baril, după ce a costat 60 de dolari în noiembrie şi circa 50 de dolari în decembrie.