"Ar fi de recomandat sa incheiem (n.r. anul viitor) un nou acord de tip preventiv cu institutiile financiare internationale" a declarat pentru Bloomberg seful Guvernului, care precizeaza ca o decizie concreta va fi luata dupa alegeri. Victor Ponta spune ca asta ne-ar ajuta sa ne imprumutam mai usor in caz de nevoie de pe pietele internationale.

Ar fi al treilea acord consecutiv pe care Romania il incheie cu FMI si Comisia Europeana. Primul a fost in 2009 -2011. Am imprumutat 20 de miliarde de euro pe care trebuie sa incepm sa ii platim inapoi anul acesta. Al doilea acord se termina anul viitor in 2013. Ne punea la dispozitie 5 miliarde de euro de care deocamdata nu ne-am atins.

Un al treilea acord ar trebui sa inceapa in aprilie 2013 si va dura cel putin un an. Asta inseamna 5 ani timp in care Romania sta sub tutela FMI si a Comisiei Europene.

Banii pot fi folositi doar in situatii de urgenta, cum ar fi iesirea Greciei din zona euro care ar pune probleme celor 5 banci elene prezente la noi. Premierul spune ca deocamdata nu se pune problema ca statul sa fie nevoit sa preia o banca privata.

Guvernele si bancile nationale din Europa Centrala si de Est se pregatesc pentru iesirea Greciei din zona euro

Aceasta ar declansa turbulente grave pe piete, ar conduce la deprecierea puternica a monedelor din regiune, la cresterea costurilor creditului si franarea exporturilor.

Autoritatile din statele UE cu economii emergente considera ca sunt mai bine pregatite pentru depasirea unui astfel de moment decat acum patru ani, cand falimentul bancii americane Lehman Brothers a declansat criza financiara mondiala, noteaza Wall Street Journal.

Regiunea este insa vulnerabila. Cele mai mari riscuri sunt semnalate in Ungaria, din cauza gradului ridicat de indatorare a guvernului, in timp ce Romania ar trebui sa fie ingrijorata de prezenta semnificativa a bancilor grecesti, iar Bulgaria de exporturile catre Grecia, una dintre principalele piete de desfacere pentru producatorii de la sud de Dunare, arata analiza WSJ. 

De ce se depreciaza leul

Ingrijorati ca alegerile de la sfarsitul saptamanii viitoare din Grecia ar putea determina iesirea tarii din zona euro, investitorii vand deja de cateva saptamani active legate de Polonia, Ungaria, Romania si Cehia si provoaca deprecierea monedelor si a indicilor bursieri din regiune. 

Ungaria, cu cel mai ridicat grad de indatorare dintre statele UE care nu au trecut inca la euro, a inceput sa-si "consolideze apararea pentru ca un astfel de cutremur sa nu aduca tara in genunchi", potrivit declaratiilor premierului de la Budapesta, Viktor Orban, citat de WSJ. 

In Polonia, cea mai "sanatoasa" economie din regiune, guvernatorul bancii centrale, Marek Belka, a afirmat ca autoritatile monitorizeaza atent situatai din sectorul bancar si sunt pregatite sa intervina cu lichiditati, in euro si zloti, pentru a sprijini institutiile financiare in caz de necesitate. 

"Exista canale de contagiune, dar economia polona este destul de echilibrata si rezistenta. Desigur, nimeni nu este imun", a declarat Belka pentru WSJ. 

Majoritatea statelor din regiune au o expunere limitata fata de Grecia, cu exceptia Romaniei si Bulgariei.

Ce se intampla daca iese Grecia

Analistii considera ca iesirea statului elen din zona euro ar declansa trecerea panicata a investitorilor de la active din Europa emergenta catre investitii percepute drept sigure.

Monedele din regiune s-ar deprecia, iar costurile de finantare ale guvernelor si companiilor ar creste.

Populatia cu credite in valuta din Polonia, Ungaria si Romania ar fi afectata in mod special. 

Un alt canal de transmitere a crizei ar fi bancile. Multe institutii de credit din regiune depind de finantarea de la banci-mama din zona euro, iar iesirea Greciei din uniunea monetara ar declansa o criza la nivelul sistemului bancar vest-european, afectand sever fluxul de fonduri catre statele din Est. 

Totodata, iesirea Greciei din zona euro ar putea declansa o recesiune severa in zona euro, afectand semnificativ exporturile statelor est-europene, in special Cehia si Ungaria.

Viktor Orban a propus Poloniei, Cehiei si Slovaciei sa ia masuri coordonate pentru a preveni retragerea, de catre bancile vest-europene, a finantarii catre subsidiarele din est si pentru a obtine acces la operatiunile de swap valutar ale Bancii Centrale Europene.  Reactia vecinilor Ungariei a fost insa lipsita de entuziasm.  "O initiativa interguvernamentala nu este masura potrivita aici", a afirmat Marek Belka, precizand ca astfel de chestiuni ar trebui discutate de BCE si bancile centrale.  "Desigur, as fi ingrijorat daca bancile europene mari care au subsidiare aici ar fi in pericol. Insa subsidiarele sunt destul de bine izolate, supravegheate de noi, bine capitalizate si lichide", a mai spus guvernatorul bancii centrale a Poloniei, unde 70% din activele din sectorul bancar sunt detinute de institutii straine.  

"In orice caz, nu cred ca se va intampla repede, la o data clara, oferind ziarelor un titlu mare si frumos, «Grecia a iesit din zona euro». Situatia va evolua", a explicat oficialul de la Varsovia. 

O alta optiune luata in calcul de Belka daca alegerile din Grecia ar da un guvern care nu sustine acordul cu UE si FMI ar fi mentinerea tarii in zona euro, insa cu reducerea semnificativa sau oprirea ajutorului extern, si finantarea economiei printr-un "instrument intern de plata" cu caracter temporar, folosit in paralel cu moneda euro.