"De ce sunt atatia oameni neangajati in conditiile in care sunt infiintate multe locuri de munca? Cum pot afecta politicile economice somajul? Laureatii de anul acesta au dezvoltat o teorie care poate fi folosita pentru a raspunde la aceste intrebari", se arata intr-un comunicat al Academiei Regale Suedeze pentru Stiinta.

Diamond, Mortensen si Pissarides au creat modele care ajuta la intelegerea modului in care somajul, numarul locurilor de munca vacante sau salariile sunt afectate de legislaţie si de politicile economice. O concluzie a teoriei acestora este ca ajutoarele de somaj mai generoase duc la un somaj mai ridicat si intervale de timp mai lungi in care angajatorii cauta angajati, iar somerii incearca sa gaseasca un loc de munca.

Pe multe piete, cererea nu intra intotdeauna in contact imediat cu oferta, explica Academia. Aceasta problema priveste, de exemplu, angajatorii care cauta mana de lucru si persoanele care incearca sa gaseasca un loc de munca. Procesul de cautare necesita timp si resurse si de aceea genereaza tensiuni pe piete. Pe asemenea piete, cererea unor cumparatori nu va fi satisfacuta, iar unii vanzatori nu vor vinde cat vor. Prin analogie, pe piata muncii vor exista atat someri, cat si locuri de munca vacante.

Diamond, profesor la Massachusetts Institute of Technology (SUA) a teoretizat fundamentele acestor tipuri de piete, iar Mortensen, profesor la Northwestern University (SUA), si Pissarides, profesor la London School of Economics and Political Science (Marea Britanie) au extins teoria, facand-o aplicabila pe piata muncii.

Premiile Nobel, fiecare in valoare de 10 milioane de coroane suedeze, sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit in 1968 de catre Banca centrala din Suedia, cu ocazia implinirii a 300 de ani de la fondarea institutiei.

Premiile au fost create dupa moartea inginerului suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, conform vointei sale din testament.