"Prin respectarea conditiilor unui program similar (de finantare externa - n.r.), Bucurestiul a reusit sa reaseze economia pe drumul catre crestere. Acest drum va aduce insa durere pe termen scurt si va pedepsi oficialii care il urmeaza", noteaza agentia. 

In contextul tensiunilor severe de pe pietele financiare, care imping in sus costurile de finantare si nivelul datoriilor - prin deprecierea puternica a forintului - premierul ungar Viktor Orban a renuntat la atitudinea ostila fata de institutiile financiare internationale si incearca sa cada la pace.  Insa UE si FMI vor cere probabil atat anularea reformelor care au definit guvernarea Fidesz, cat si introducerea unor noi masuri "compensatorii", care vor presupune probabil austeritate. 

Orban va tine cont si de scaderea popularitatii guvernantilor din Romania in sondaje in urma masurilor dure de austeritate implementate in cadrul acordului cu FMI, noteaza Reuters, potrivit Mediafax.

"FMI nu a fost prea flexibil in cazul Romaniei si va fi chiar mai putin flexibil in privinta Ungariei. Va dori sa rastoarne principalele reforme ale Fidesz, chestiune foarte sensibila pentru electoratul partidului, situatie care va fi extrem de dificila", comenteaza Nicholas Spiro, economist specializat in evaluarea riscului de tara. 

Intoarcerea lui Orban cu fata catre FMI a determinat aprecierea forintului cu 3% in aceasta saptamana fata de euro, dupa ce a scazut in prima saptamana din an la mai multe minime record si s-a depreciat cu peste 14% in ultimele sase luni din 2011, fata de un declin de numai 2,5% pentru leul romanesc. 

Ambele tari au luat imprumuturi de la UE si FMI la finele lui 2008 - inceputul lui 2009, la apogeul crizei financiare mondiale, pentru a depasi combinatia dintre recesiune, retrageri de capital, deprecierea puternica a monedelor si deteriorarea deficitelor externe si asa uriase. 

Ungaria a schimbat insa directia la jumatatea anului 2010, odata cu venirea partidului Fidesz la putere. Orban a intrerupt acordul cu FMI si a luat masuri "pro-crestere" economica, precum cresterea taxelor percepute bancilor si companiilor mari, si reducerea impozitelor pentru firmele mici si pentru populatie.  Guvernul a nationalizat apoi activele sistemului privat de pensii, de 13 miliarde de dolari, pentru a acoperi o parte din dezechilibrele finantelor publice, si a trecut prin parlament o serie de legi criticate de Comisia Europeana, inclusiv una care ar submina independenta bancii centrale. 

Toate cele trei mari agentii de rating, S&P, Moody's si Fitch, au retrogradat ratingul Ungariei in categoria "junk", acuzand directia inpredictibila a politicilor economice. 

Ungaria asteapta acum sa intre in recesiune, insa banca centrala a fost nevoita sa creasca agresiv dobanzile anul trecut, la 7%, pentru a combate retragerile de capital si prabusirea forintului. 

In contrast, guvernul Boc a incheiat anul trecut un nou acord, de precautie, cu FMI, iar Moody's si Fitch au acordat rating investment grade tarii. Economia romaneasca pare pregatita sa performeze mai bine decat regiunea in acest an, cu o crestere de 2%, considera Reuters. 

Totodata, BNR a avut spatiu de manevra pentru a reduce dobanda de politica monetara in doua randuri in noiembrie si ianuarie, la 5,75%. 

"A fost un medicament care in final a dat roade", a comentat, pentru Reuters, Laurentiu Posceanu, seful Asociatiei Romanie a Antreprenorilor din Constructii. 

Premierul Emil Boc va suporta insa costuri politice grele pentru politica de austeritate, iar guvernul ar putea sa nu supravietuiasca alegerilor de anul viitor, considera agentia de presa.