Vor sa schimbe traditia. Marile economii emergente propun un candidat comun la presedintia Bancii Mondiale
Marile economii emergente resping traditia ca presedintia Bancii Mondiale sa revina automat unui american si incerca sa propuna un candidat propriu pentru functia care va fi eliberata la jumatatea anului de Robert Zoellick, aflat la final de mandat, scrie Reuters.
Ministrii Finantelor din statele BRICS (Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud) s-au intalnit la Mexico City in timpul summit-ului G20 din acest weekend pentru discutii privnid deschiderea procedurii de desemnare a presedintelui Bancii Mondiale pentru candidati indiferent de nationalitate.
"Candidatura ar trebui sa se bazeze pe merite, si nu pe nationalitate", a declarat pentru presa ministrul de Finante al Braziliei, Guido Montega.
Un alt oficial din randul delegatiilor BRICS a afirmat ca cele cinci state vor discuta sustinerea unui contracandidat propriu, care sa concureze cu cel desemnat de Statele Unite.
Banca Mondiala accepta pana la 23 martie propuneri privind succesorul lui Robert Zoellick, al carui mandat de cinci ani se va incheia la finele lunii iunie. Institutia vrea o decizie inainte de reuniunile de toamna BM-FMI din aprilie.
O intelegere informala intre liderii mondiali care au infiintat Banca Mondiala si Fondul Monetar International dupa incheierea celui de-Al Doilea Razboi Mondial prevede ca sefia FMI sa fie ocupata de un european, iar presedintia BM sa revina unui american.
Traditia, respectata ca o regula nescrisa a sistemului financiar si economic mondial, a devenit tot mai contestata si mai controversata in ultimii ani, odata cu ascensiunea marilor economii emergente.
Pe fondul rolului tot mai important al statelor in dezvoltare ca motoare de crestere economica mondiala, guvernele tarilor emergente vor mai multa greutate in stabilirea regulilor de functionare a sistemului financiar si economiei globale.
Drepturile de vot ale marilor economii emergente in cadrul FMI au crescut mai accelerat in ultimii trei ani decat inainte de criza financiara mondiala din 2008, erodand din voturile SUA si ale statelor vest-europene.
Inlocuirea directorului general al Fondului Monetar International (FMI) in 2011 a luat forma unei curse intre candidatul sustinut de UE, ministrul francez al Finantelor Christine Lagarde, si mai multe nume vehiculate din partea economiilor emergente. Statele BRICS nu s-au putut pune de acord asupra unui candidat comun puternic, iar sefia FMI a revenit in final lui Christine Lagarde.
"Este timpul sa rupem traditiile care dicteaza ca SUA si Europa sa-si imparta cele doua functii, iar noi (statele emergente - n.r.) trebuie sa facem eforturi pentru a ajunge la un consens", a afirmat ministrul sud-african al Finantelor, Pravin Gordhan, vorbind despre inlocuirea lui Zoellick.
Zoellick a decis sa nu incerce sa obtina un nou mandat de cinci ani, iar Washingtonul a aratat ca vor prezenta in urmatoarele saptamani un candidat.
Posibilii succesori la presedintia Bancii Mondiale
Printre numele vehiculate drept posibili succesori din partea SUA se numara fostul secretar al Trezoreriei Lawrence Summers, actualul secretar de stat Hillary Clinton si ambasadorul american la ONU Susan Rice. Departamentul de stat a declarat ca Clinton nu va accepta nominalizarea.
Banca Mondiala a fost creata dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial pentru a finanta reconstructia Europei si dezvoltarea statelor sarace, iar presedintele institutiei are un rol important in modelarea politicii economice mondiale.
Ministrii Finantelor din statele G20, reuniti in acest weekend la Mexico City, au indicat ca ar putea raspunde favorabil la solicitarea venita din partea FMI privind consolidarea resurselor financiare ale institutiei cu 500-600 miliarde de dolari pentru combaterea crizei datoriilor de stat din zona euro. Principala conditie ceruta de statele non-europene din G20 in schimbul acestui ajutor ar fi ca UE sa angajeze resurse proprii de 1.000 miliarde de dolari, prin combinarea Fondului European de Stabilitate Financiara cu Mecanismul European de Stabilitate.
Alaturi de resursele existente ale FMI, de peste 350 miliarde de dolari, G20 si UE ar crea o plasa de siguranta de 1.950 miliarde de dolari.
Ministrul Finantelor din Brazilia a spus insa ca marile economii emergente vor accepta sa participe la aceasta schema doar daca vor obtine cresterea drepturilor de vot in cadrul FMI, pe langa conditia generala ca Europa sa participe cu mai multe fonduri proprii la efort.