Autoritatea de Concurenţă solicită adoptarea acestei măsuri în urma derulării unei anchete sectoriale pe piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi din România.

Ancheta a confirmat faptul că existenţa unui lider, care deţine aproximativ jumătate din piaţă, are efect direct asupra modului în care se modifică preţurile cu amănuntul la carburanţi, acesta fiind, de regulă, şi iniţiatorul modificărilor de preţ.

Consiliul Concurenţei nu nominalizează compania, însă lider pe această piaţă este OMV Petrom, care deţine peste 700 de benzinării, sub brandurile OMV şi Petrom. Compania este urmată, pe această piaţă, de Rompetrol, Lukoil, Mol, Socar şi Gazprom.

Raportul autorităţii de concurenţă mai arată că, în acelaşi timp, fiecare companie monitorizează constant activitatea concurenţilor şi reacţionează la modificările de preţuri ale acestora. Astfel, companiile concurente preferă să adopte un comportament similar cu cel al liderului din punctul de vedere al modificărilor de preţuri, acestea realizându-se, de cele mai multe ori, într-un interval de maximum 24 de ore.

"În aceste condiţii, concurenţa pe piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi din România este redusă, fapt care se reflectă asupra nivelului preţurilor cu amănuntul la carburanţi. Ca urmare, în vederea creşterii concurenţei în acest sector, Consiliul Concurenţei susţine elaborarea unui act normativ prin care să se stabilească numărul creşterilor de preţ săptămânale, zilele în care se pot efectua aceste creşteri şi ora modificării, valabile pentru toate companiile de pe piaţă, pentru reducerile de preţ neimpunându-se nicio restricţie de acest fel, acestea putând fi operate oricând", susţine Consiliul.

Nivelul concurenţei este influenţat, de asemenea, de o serie de factori structurali, specifici pieţei comercializării cu amănuntul de carburanţi din România, dintre care cel mai important este reprezentat de gradul foarte ridicat de concentrare a pieţei: un număr restrâns de companii petroliere care deţin aproximativ 90% din totalul vânzărilor de carburanţi.

Din analizele efectuate, a rezultat faptul că preţurile la pompă au fost corelate în perioada 2014 - 2018 cu cotaţiile internaţionale la produsele petroliere (benzină şi motorină), modificările de preţ din România urmând îndeaproape evoluţiile internaţionale atât la creşteri, cât şi la scăderi.

Acciza şi TVA deţin o pondere de 50% din preţul final

În ceea ce priveşte structura preţului carburanţilor, datele arată că acciza şi TVA deţin o pondere însemnată, de circa 50% din preţul final.

Potrivit datelor recente publicate de Comisia Europeană (CE), România se află printre ţările europene în care preţurile finale, cu taxe, sunt mult mai mici decât media europeană atât la benzină, cât şi la motorină. În ceea ce priveşte preţurile fără taxe, preţul benzinei se situează, de asemenea, sub media europeană, în timp ce la motorină preţul oscilează în jurul mediei europene.

Consiliul Concurenţei susţine, în continuare, că nivelul de concurenţă ar putea creşte prin îmbunătăţirea procesului de autorizare a construcţiei de staţii de distribuţie şi intrarea pe piaţa carburanţilor a lanţurilor de hiper/supermarketuri.

De asemenea, Autoritatea de Concurenţă recomandă autorităţilor competente (CNAIR, ANAP) analizarea posibilităţii modificării legislaţiei, astfel încât să se evite situaţiile în care o companie care operează o staţie pe un tronson de autostradă să construiască o altă staţie situată înainte sau după staţia iniţială. În acest fel, va fi stimulată concurenţa la nivel local, iar consumatorul va putea alege oferta cea mai avantajoasă.

În acelaşi timp, Autoritatea încurajează companiile să o informeze cu privire la eventualele bariere la intrarea pe piaţă cu care se confruntă, pentru ca acestea să poată fi supuse analizei şi, dacă este cazul, să poată fi identificate eventuale soluţii de facilitare a intrării pe piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi.

Consiliul Concurenţei consideră oportună decizia ANRM de a stabili preţul de referinţă pentru petrolul extras din România în funcţie de cotaţia Brent din luna anterioară.

"Acest tip de petrol răspunde condiţiilor de pe piaţa europeană şi este relevant şi pentru piaţa românească a carburanţilor şi, ca urmare, este normal să fie avut în vedere la stabilirea redevenţei pentru petrolul extras din România. Autoritatea de Concurenţă consideră că majorarea nivelului redevenţei petroliere va intensifica presiunea concurenţială pe piaţă, în condiţiile în care nu se creează bariere în calea importurilor de carburanţi auto în România", au adăugat oficialii autorităţii de concurenţă.

În acelaşi timp, Consiliul Concurenţei solicită adoptarea de urgenţă a unui act normativ care să reglementeze situaţia juridică a terenurilor puse la dispoziţia unor operatori economici în contextul privatizării şi pentru care nu s-au obţinut certificate de atestare a dreptului de proprietate, cum este şi cazul OMV Petrom. Ca urmare, aceştia au utilizat terenurile fără ca statul să primească în schimb acţiuni sau contravaloarea folosinţei/chirie.

Prin acest act normativ, operatorii economici în cauză vor fi obligaţi să întocmească documentaţia necesară pentru obţinerea certificatului de proprietate, în termen de maximum un un an de la intrarea în vigoare a legii, valoarea terenurilor urmând a fi înregistrată ca aport în natură al statului la capitalul acelor companii.

De asemenea, companiile vor fi obligate la plata către autorităţile publice a contravalorii folosinţei terenurilor pentru perioada de la intrarea în vigoarea a legii şi până la majorarea capitalului social cu contravaloarea respectivă, cât şi pentru trecut (perioada de la privatizare până la intrarea în vigoare a legii), un proiect de lege în acest sens aflându-se în analiza ministerului de resort.

Consiliul Concurenţei aminteşte că, în urma atenţiei deosebite acordate sectorului comercializării de carburanţi din România, instituţia a lansat pe 1 iulie aplicaţia Monitorul preţurilor pentru carburanţi, care afişează preţurile pentru toate tipurile de carburanţi (benzină şi motorină) practicate în reţelele OMV, Petrom, Rompetrol, Mol, Lukoil, Socar şi Gazprom din întreaga ţară.