Legumele romanesti s-ar putea intoarce pe tarabe. In ce conditii se pot lua finantari de la UE VIDEO
Legumele romanesti cu gust si fructele parfumate, se pot intoarce in piete, dar mai ales pe mesele noastre. Desi suna ca un vis, poate fi unul realizabil. Uniunea Europeana ne ajuta sa reinviem soiurile traditionale. Cu o conditie: sa le facem mai rezistente.
Asa ca orice institut de cercetare, sau gospodar, cu un proiect viabil, poate primi finantare ca sa planteze varietati de rosii, ardei sau vinete, aflate acum, pe cale de disparitie.
Pentru cei mai multi dintre noi, rosiile carnoase pe care sa arunci un praf de sare si din care sa musti ca dintr-un mar sunt doar ... amintiri din indepartata copilarie.
Forma fructului este cea de inima, fructul e deformat, insa se remarca prin gust si aroma deosebita. "Inima de bou", "bizon" si "siriana" sunt soiuri traditionale imbogatite acum la statiunea Buzau cu gene mai rezistente.
Producatorii din Matca, judetul Galati, testeaza deja prima productie cu hibridul romanesc "Siriana".
Si ca sa nu ramana totul doar in faza de pionierat, ministerul agriculturii a obtinut acceptul uniunii sa finanteze cu bani europeni readucerea pe piata a semintelor disparute.
Masura care poate fi accesata este 121. Va veni cu un studiu de fezabilitate, i se aproba acel proiect si poate sa il puna in practica.
Din igoranta autoritatilor, in ultimii 30 de ani au disparut din cultura peste 50 de feluri de rosii. Iar pentru cele ramase prin institutele de cercetare e nevoie de ajutor.
Din cele 11 soiuri de tomate romanesti, preferata mea e rosia galbena grasa, carnoasa si foarte dulce. Problema e ca are coaja subtire si, de multe ori, ajung de la piata cu rosiile gata de facut nu salata, ci bulion. Ar fi candidatul perfect pentru cercetare, ca sa capete si rezistenta comerciala.
Producatorii nu prea cred in patriotismul agricol si prefera sa cultive rosiile altora mult mai spornice.
La vinete mai avem seminte de-ale noastre, o telina, praz, in rest straine.