Acest lucru se intampla in tara cu cele mai mici si mai fragmentate terenuri agricole din toata Europa. Despartiti de orgolii, certuri sau ambitii, micii proprietari de la noi au peste 3 milioane de parcele cu suprafete de sub un hectar.

De exemplu, pe o lungime de doar 10 metri sunt 3 parcele cu trei proprietari diferiti. Fiecare are cate o brazda, dar pentru ca nu se inteleg, pamantul ramane nelucrat, faramitat si practic fara nici o valoare.

Pamantul a starnit mereu patimi in satul romanesc. Taranul nu sta la discutii cu nimeni, mai ales cand cineva, chiar si din familie, ii propune un schimb astfel incat ogoarele raspandite in cele patru zari sa se grupeze.

“Noi suntem 3 frati mostenitori, avem 3 mii de metri si fiecare cu 3 metri deschidere. Fiecare se gandeste la bucatica lui si nici la schimburi nu se baga, nici vorba pentru ca nu au fost informati ", spune Geta Parvu, proprietar teren.

In haosul creat, intermediarii incearca sa faca ei imposibilul.

"Problema cea mai mare este ca terenurile sunt din ce in ce mai putine si sunt foarte prost impartite. Sunt suprafete extreme de mici, cu foarte multi mostenitori, nu se poate realiza o comasare, asa cum isi doreste un client comparator", spune Daniela Muresan, proprietarul unei agentii imobiliare din Mangalia.

Miza intermediarilor este dublarea sau chiar triplarea pretului prin comasare. Parcelele faramitate care costa o mie sau doua mii de lei pe hectar isi tripleaza valoarea, ajungand la peste 2.000 euro hectarul, daca suprafata se apropie de 50 de hectare sau e chiar mai mare.

Asa ca intermediarul poate castiga si 10.000 euro doar la o tranzactie. Insa comasarea dureaza ani de zile. Fenomenul a luat amploare in aceasta iarna, dupa ce productia de anul trecut i-a facut pe multi sa redescopere in agricultura o oportunitate.

"In ultima perioada s-a constatat un proces de comasare a suprafetelor agricole, avand in vedere ca numarul fermierilor care depun cereri la APIA scade in fiecare an, iar suprafata solicitata creste", explica Alexandru Constantinescu, director directia IT din APIA.

Practic, pamantul tarii e facut farame, iar privit de sus peisajul seamana cu urzeala unui razboi de tesut. Iata o comparatie la aceeasi scara, intre o campie din Germania si una din Romania. La nemti tarlaua medie are 200 de hectare, la noi 3,7 hectare.

Cele mai fragmentate terenuri sunt in Suceava, Dolj si Olt, iar cele mai multe ferme mari sunt in Timis, Arad si Mures.