Investitorii din SUA si Marea Britanie au cumparat 80% din bondurile in dolari

Investitorii din SUA si Marea Britanie au subscris aproape 80% din imprumutul de 1,5 miliarde de dolari luat de Romania, joi, de pe piata americana. Bondurile au starnit insa si interesul germanilor, austriecilor si asiaticilor, dar si al romanilor care au cumparat 4% din obligatiuni. Aproape 90% din titluri au fost preluate de fonduri de investitii, companii de asigurare si fonduri de pensii, iar bancile au luat doar 7%. Perioada urmatoare se anunta dificila din punctul de vedere al nevoilor de finantare ale statului. Romania trebuie sa ramburseze o mare parte din imprumuturile externe, ceea ce va creste substantial serviciul datoriei pentru guvern si BNR, undeva la aproape 70 miliarde lei. In 2013 si 2014, Romania este nevoita sa dea inapoi finantatorilor externi si investitorilor in bonduri aproximativ 13 mld. euro. In plus, Romania trebuie sa ramburseze in acest an 5 miliarde euro din imprumutul contractat incepand cu anul 2009 de la FMI, CE si BM, din care circa 4 mld. euro vor fi suportate de BNR din rezervele valutare. Plata datoriei externe sau interne fara ros­­to­­golirea acesteia se poate realiza numai daca se creeaza excedente sau se reduc re­zer­vele valutare ale tarii. Iar daca Romania ar alege sa plateasca datoria prin restrangeri de cheltuieli nu s-ar mai inregistra cresterea economica prognozata, potrivit analistilor, scrie ZF.

Cristian Hostiuc, directorul editorial al ZF: Pactul pe care Basescu si Ponta ar trebui sa-l semneze cu economia. Sa vina sa lucreze o luna in business, sa vada cum este sa alergi dupa clienti si sa cauti bani sa platesti salariile si TVA-ul

La mijlocul lunii decembrie, presedintele Basescu a semnat cu liderul USL, Victor Ponta, castigatorul alegerilor parlamentare, un pact de coabitare politica. Cei doi se angajau sa faca o pace politica pentru ceea ce ei considerau ca este in interesul si binele Romaniei. Ce au uitat insa sa semneze este si un pact cu economia, cu antreprenorii, cu oamenii de afaceri, cu managerii care conduc companiile locale sau cu cei care conduc multinationalele, cu cei care fac investitiile si creeaza locuri de munca, platesc salarii si TVA-ul sau alte taxe si impozite. Pentru a intelege cel mai bine ce inseamna un asemenea pact si ce ar trebui scris in el, atat presedintele, cat si premierul ar trebui sa faca schimb de roluri cu un antreprenor care incearca sa-si faca un rost in economie sau cu un manager care are pe lista de plata 1.000 de salariati si un brand sau un business de care trebuie sa aiba grija, care sa nu fie sfaramat de vremuri.  Asa ar intelege cei doi cel mai bine cum este sa umbli toata ziua dupa clienti, dupa bani, dupa credite ca sa platesti salariile, contributiile de asigurari sociale la stat si TVA-ul si daca obtii profit, sa mai platesti si impozit pe acest lucru. Asa ar intelege ce inseamna un TVA de 24% sau contributii de aproape jumatate din salariu. Asa ar intelege cum este sa te duci la banca si sa te lupti ca sa obtii un credit. Asa ar intelege cum este cu birocratia publica. Daca ar fi in mediul de afaceri si l-ar asculta pe vicepremierul Dragnea vorbind despre reorganizarea administrativa, poate asa ar intelege premierul si presedintele ce inseamna o idee inutila care nu inseamna altceva decat alti vatafi, alti baroni locali, alte pusculite si alte hoarde de clienti politici. Sunt sigur ca cei din mediul de afaceri, fie ca sunt patroni sau fie ca sunt manageri, le-ar oferi un job timp de o luna, scrie Cristian Hostiuc in editorialul ZF de luni.

Statul se imprumuta zilnic cu 107 mil. euro. Unde se duc banii?

Romania a imprumutat de la inceputul anului 4,85 miliarde euro, respectiv o treime din necesarul brut de finantare pentru 2013, potrivit calculelor Wall-Street.ro. Practic, statul s-a imprumutat cu 107,8 milioane euro in fiecare zi de la inceputul anului.  Executivul a clasificat ultimul imprumut de pe pietele externe, de 1,5 miliarde dolari, drept cel mai ieftin credit extern de dupa 1990, datorita dobanzii obtinute, de 4,5%. Acest succes vine in contextul in care alte state nu au reusit o performanta similara, se arata in comunicatul Guvernului.  Romania s-a imprumutat in ianuarie 2012 pe 10 ani cu 1,5 miliarde dolari de pe pietele internationale, la o dobanda de 6,875% pe an. Aceeasi emisiune a fost redeschisa in luna februarie a aceluiasi an pentru o suma de 750 milioane dolari la o rata neta a dobanzii de 6,45% pe an. Potrivit Fitch, Romaniei are un necesar brut de finantare de 14,9 miliarde de euro pentru acest an. Totodata, Guvernul a prefinantat pana la finele anului trecut 12% din necesarul total de 14,9 miliarde euro.

Besadoux, Kenvelo: Iesirea unor branduri ne-a facut loc, astfel ca vom deschide 30 de magazine noi.

Philippe Besadoux, francezul care conduce operatiunile locale a patru branduri de moda - Kenvelo, Lee Cooper, Tom Tailor si TimeOut -, estimeaza pentru acest an o crestere a afacerilor. Va deschide, in 2013, 27-28 de magazine noi. "Vom avea un an mai bun decat 2012. In ultimii ani tot mai multe branduri au iesit de pe piata locala, iar acest lucru face situatia mai usoara pentru brandurile care raman", explica francezul care se afla la carma Kenvelo de aproape cinci ani, intr-un material ZF Corporate.

Tarom, Carpatair si Blue Air au sanse minime de supravietuire

Cele trei companii romanesti au pierderi uriase si nu exista nicio sansa sa se redreseze in acest an crucial, in care se pregateste privatizarea Tarom. Si supravietuirea in viitor e problematica, in conditiile unei piete dificile si fara posibilitatea de a mai repara erorile grave de business din trecut.  Anul 2007 a fost ultimul an profitabil al operatorilor aerieni romani. Criza economica si-a pus amprenta pe profiturile gigantilor, aproape toti inregistrand pierdere pe rutele intraeuropene in aceasta perioada. Bilantul s-a lasat cu plus datorita zborurilor transcontinentale, singurele care au inregistrat crestere de doua cifre in ultimii ani si, exact, minusul mare al operatorilor romani. Mai mult, avantul low cost i-a determinat sa-si transforme companiile regionale in operatori cu costuri reduse. In aceste conditii, in cele mai fericite scenarii, doar masuri extrem de bune si bine aplicate, implementate in zodia norocului, mai pot ridica de la sol companiile romanesti in 2013, cand se asteapta privatizarea unui pachet de 20% a operatorului national, scrie Capital.

Dragos Bilteanu vrea sa fie noul "patriarh" al SIF-urilor

Omul de afaceri Dragos Bilteanu, cunoscut mai ales pentru investitiile in energie si imobiliare, este la un pas sa devina cel mai influent presedinte de SIF, dupa ce SIF Banat-Crisana, societatea pe care o conduce, si-a exprimat intentia de a prelua controlul SAI Muntenia Invest care administreaza averea de peste un miliard de lei a SIF Muntenia.  Prin aceasta tranzac­tie, fara precedent pe piata locala de capital, active cumulate de 2,4 miliarde de lei ar putea intra pe mainile tanarului om de afaceri in varsta de 35 de ani. Trebuie totusi sa obtina avizul Consiliului Concurentei si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, noteaza ZF Corporate.

Comorile distruse ale Romaniei. In ce stare au ajuns castelele si conacele vechi de 400 de ani

Dezastru in patrimoniu national! Castele si conace vechi, adevarate marturii a sute de ani de istorie, au cazut prada nepasarii sau neputintei proprietarilor, dar si lacomiei hotilor. Din cauza starii avansate de degradare, cladirile, odata capodopere arhiecturale, sunt considerate acum un real pericol pentru trecatori.  Pentru a stopa distrugerile, autoritatile ii dau pe rand in judecata pe detinatorii imobilelor. O ruina plina de noroi. Atat a mai ramas din silueta castelului Toldalagi, din judetul Mures. Construita in secolul al XVII-lea, din cladire s-a furat tot. Dupa 1989, urmasii proprietarilor au decis sa vanda castelul unui om de afaceri francez. "A promis francezul ca face, renoveaza, dar vedeti ca nu face nimic", se plange un localnic. Intr-o situatie fara iesire se afla si conacul din localitatea Poieni, in judetul Iasi. Cladirea, in care a locuit o perioada si principesa Ileana a Romaniei, a fost rupta bucata cu bucata de hotii de caramida. In 2007, copiii principesei si nepotii Regelui Ferdinand, Dominic de Habsburg si surorile sale, au intrat in posesia ei. Ei sunt, de altfel, si proprietarii castelului Bran, cel mai vizitat obiectiv turistic din Romania, care le-a fost retrocedat in 2006. Afacerea le-a adus destul de repede cateva milioane de euro.  Acum, conducerea Directiei de Cultura si Patrimoniu din Iasi a facut un memoriu, dar si o plangere impotriva proprietarilor, pentru ca nu si-ar fi respectat obligatiile fata de conacul de la Poieni, noteaza StirileProTv.ro

Un antreprenor roman intra pe segmentul de matrimoniale din America

Pe modelul investitiilor din strainatate, antreprenorii romani au incepute sa dezvolte afaceri pe segmentul de matrimoniale, pornind de la ideea ca industria intalnirilor online a cunoscut, in ultimii ani, o ascensiune fulminanta. Valoreaza peste un milliard de dolari pe an la nivel global. Cei mai cheltuitori la acest capitol sunt americanii. In context, in Romania a fost lansat, zilele trecute, LetsBond.com, primul serviciu international de matrimoniale dedicat in exclusivitate femeilor care vor un partener din strainatate. "Doar in perioada in care site-ul a fost in teste, aproape 1.000 de straini, majoritatea americani, s-au inscris in baza noastra de date", spune Marius Craciun, initiatorul proiectului. Pana acum, la serviciile agentiei au apelat deja  peste 3.000 de femei, noteaza Capital.

A treia cea mai mica economie din zona euro, la fel de periculoasa pentru UE ca si Grecia. Cipru are nevoie de un ajutor aproape egal cu PIB-ul tarii

Economia cipriota valoreaza doar 18 miliarde de euro, fiind a treia cea mai mica din zona euro, dar problemele pe care le pune sunt printre cele mai complexe cu care s-a confruntat Europa, combinand elemente ale crizei din Grecia, Spania si Irlanda. Potrivit celor mai recente estimari ale analistilor, tara are nevoie de 17,5 miliarde de dolari pentru a se pune pe picioare, din care zece miliarde de dolari pentru sectorul bancar si pana la 7,5 miliarde de dolari pentru activitatile generale ale guvernului si serviciul datoriilor. Suma este mica in termeni nominali, dar echivaleaza cu PIB-ul tarii, astfel ca programul de salvare ar fi cel mai mare acordat de zona euro dupa cel pentru Grecia si de trei ori mai mare decat programul acordat Portugaliei in 2011. Problema este cum va putea Ciprul sa ramburseze banii pe care i-ar primi, astfel ca programul de salvare nu este sustenabil. Mai multe informatii pe incont.ro

Liderii tarilor din G20 promit ca nu va avea loc niciun razboi monetar

In urma ingrijorarilor puternice privind eventualitatea unui razboi monetar in viitorul apropiat, liderii tarilor din grupul G20 au dat asigurari ca statele pe care le conduc nu isi vor devaloriza cu buna stiinta banii ca sa mareasca averile nationale pe seama revenirii economice. Ministrii de finante si cei mai importanti bancheri din G20, grupul ce reuneste reprezentantii celor mai bogate tari, si-au incheiat intalnirea de la Moscova, relateaza CNN. Intr-o declaratie comuna, acestia si-au luat angajamentul sa se axeze pe o politica monetara care sa permita dezvoltarea economica. "Nu ne vom propune rate de schimb cu scopul de a lua un avans fata de alte tari, vom rezista oricaror forme de protectionism si ne vom mentine pietele deschise", se arata in comunicatul citat de CNN Money.

2 britanici din 3 vor ca Marea Britanie sa iasa din Uniunea Europeana

Pe oficialii britanici ii asteapta o perioada agitata, in lumina referendumului de ramanere a tarii in Uniunea Europeana. Doi din trei locuitori ai Regatului sunt de acord ca Marea Britanie sa paraseasca UE, potrivit unui sondaj recent realizat pentru Financial Times, citat de CNN. Conform acestuia, daca referendumul ar avea loc maine, 50% dintre respondenti ar vota pentru separarea tarii de Uniune, in timp ce numai 33% si-ar exprima dorinta ca lucrurile sa ramana asa cum sunt. Premierul David Cameron sustine ca este constient de sarcina grea pe care il asteapta, dar spune ca va putea sa convinga alegatorii de avantajele ramanerii in zona UE, atata timp cat va putea renegocia unele conditii, noteaza CNN.

Deutsche Welle: Germania acuza retailerul Amazon de rele tratamente aplicate angajatilor

Germania cere explicatii retailerului online Amazon, dupa ce un documentar TV a difuzat scene in care muncitorii sunt urmariti si chiar hartuiti de catre paznici. Mai mult, in film se arata ca angajatii primesc salarii mici si sunt inghesuiti in spatii care nu permit conditii decente. Potrivit documentarului, muncitorii primesc contracte de munca numai daca provin din alte tari. In dreptul angajatorului nu figureaza numele Amazon, ci o agentie oarecare, lucru ce permite acordarea unor salarii mai mici. Informatiile au fost confirmate de catre unul din lucratorii din depozitul retailerului online, care adauga ca exista numeroase astfel de plangeri, in special in perioada Craciunului, cand se fac angajari temporare, informeaza Deutsche Welle.

Preferinta pentru publicatiile online au impins Reader’s Digest catre faliment

RDA Holding Co., editura revistei Reader’s Digest, care apare pe piata de 91 de ani, a depus actele pentru declararea falimentului, ca sa faca fata datoriei de 465 de milioane de dolari, relateaza Bloomberg. Intrarea in faliment este a doua incercare a companiei de a se salva, in mai putin de patru ani, dupa ce tot mai multi cititori s-au reorientat catre presa online, in detrimentul publicatiilor clasice, pe print. Potrivit propriului site, editia tiparita a revistei numara peste 25 de milioane de cititori, insa numarul celor care o citesc online este mai mare de atat.

Atac la minele de aur din Grecia

50 de persoane mascate au atacat o mina de aur din nordul Greciei, potrivit autoritatilor elene, citate de BBC. Pentru incendierea locului s-au folosit bombe cu benzina si alte lichide inflamabile, au declarat surse ale politiei pentru Associated Press. Mina de aur din Hellas va fi inaugurata in 2015 si va crea noi locuri de munca in regiune. Insa, pe langa beneficiile economice, dezvoltarea sitului a ridicat nemultumirea mai multor grupuri de activisti pentru mediu. Acestia sunt de parere ca exploatarea miniera va produce pagube ireversibile asupra mediului inconjurator si au incercat sa opreasca proiectul inca din ianuarie 2011. Incendiul a distrus mai multe masinarii, camioane si containere iar unul din paznici a fost ranit in urma atacului.