Cum de a devenit o slabiciune - intermedierea bancara scazuta - un atu pentru economia romaneasca?

Nimeni nu isi imagina acum 10 ani, cand Romania se uita cu jind la cele 10 tari din estul si sudul Europei care urmau sa intre in Uniunea Europeana in 2004, printre care si Cipru, ca Romania va suferi in primul rand din importul unei crize financiare din Vest. Speranta, certitudinea (sau iluzia?), era ca odata ce intri in Uniunea Europeana  vei fi ferit de rele, va fi o plasa de siguranta care te va proteja si in niciun caz nu se vor repeta convulsiile prin care au trecut economia si societatea in anii ’90.  Mai mult, statele din zona euro erau vazute ca tarmul final, locul de vis unde odata ajunsi, gata, nimic nu te mai poate ameninta, scrie Sorin Paslaru, redactorul-sef al Ziarului Financiar, intr-o opinie.

 „Sistemul bancar este inca, de multi ani incoace, una dintre slabiciunile economiei romanesti. Nu este inca un sector care poate intr-adevar sa medieze intre oamenii care economisesc bani si cei care au nevoie de bani. Partea buna este ca in ultimul timp au venit multe banci straine care, prin standardele pe care le aduc, pot mari competitia“, spunea Nout Wellink, un mare bancher olandez, intr-un interviu pentru Ziarul Financiar publicat pe 26 iunie 2002.

Creditul agricol sau despre cum NU dau bancile bani agricultorilor

Daca esti agronom si ai o firma profitabila cu cel putin doi-trei ani de activitate in agricultura si daca esti dispus sa aduci cash si garantii care sa depaseasca valoarea imprumutului, ai ceva sanse sa iei un credit bancar. Ca ciupercile dupa ploaie. Astfel poate fi definita, in cateva cuvinte, frecventa cu care au aparut in ultimii doi ani creditele destinate fermierilor, noteaza Capital.ro. Asemenea ciupercilor insa, aceste credite par a fi destinate doar unei categorii restranse de „culegatori“ specialisti. La prima vedere, ai putea crede ca unele banci au de gand sa se transforme integral in societati de finantare a agriculturii, asa de bine suna reclamele si atat de multe sunt produsele dedicate pe care le includ in portofolii. Si de ce nu ar fi asa, iti spui in gand, daca Romania are la dispozitie, pana in 2020, fonduri de peste 19 miliarde de euro destinate exclusiv sectorului agricol.

Bulgaria ne-a luat-o inainte si aici: sistem judiciar mai eficient si tribunale fiscale

Asociatia pentru Reformarea Sistemului de Impozite si Taxe (ARSIT) cere statului si Ministerului de Justitie sa ia exemplul altor state membre, printre care se numara si Bugaria, si sa introduca tribunalele fiscale, pentru a elimina astfel principala problema a instantelor de contencios fiscal: termenul foarte lung pana la solutionarea unui dosar.

Potrivit avocatului Luisiana Dobrinescu, de la societatea de avocatura Dobrinescu Dobrev si coordonator al grupului de analiza fiscala in cadrul ARSIT, termenul mediu de finalizare a unui dosar de contencios fiscal este de aproape 3 ani, noteaza Wall-Street.ro. In plus, o mare problema o reprezinta si lipsa unei specializari profesionale a judecatorilor in dreptul fiscal. "Factorii de decizie din Justitie nu inteleg complexitatea spetelor de contencios administrativ din Romania. Incercam pe toate caile sa aducem in atentia CSM si a Ministerului de Justitie ca avem nevoie de o specializare in contencios administrativ", a spus Diana-Magdalena Bulancea, judecator la Curtea de Apel Bucuresti, in cadrul conferintei ARSIT intitulata "Cum putem face reforma fiscala in Romania?", citata de Wall-Street.ro.

Scandalul finantarii Bisericii de catre stat. BOR ameninta ca va cere retrocedarea proprietatilor

Reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) ameninta ca, daca le vor fi taiati banii de la buget, vor cere statului roman retrocedarea tuturor proprietatilor confiscate. Replica a fost data dupa ce deputatul Remus Cernea a propus ca veniturile prelatilor sa provina de la cetateni, prin directionarea unui procent din impozitul pe venit, si nu de la bugetul de stat, potrivit Stirileprotv.ro.

Initiativa nici nu a fost pusa pe hartie si a starnit deja reactii virulente. Insusi premierul Ponta a anuntat ca nu sustine ideea. Reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane pretind ca ar fi proprietari pe cladiri si terenuri importante in toata tara. Doar in Bucuresti revendica, printre altele, cladirea Liceului Dinu Lipatti, cladirea Academiei Tehnice Militare, terenul pe care este construita Casa Presei Libere, dar si alte unitati de invatamant si spitale. Exista sute de procese prin care au cerut sa le fie retrocedate, dar statul roman nu-si permite acest lucru.

Interviu cu romanul din Colentina de care Tom Hanks si Halle Berry au nevoie la Hollywood

Cel mai scurt drum din Colentina catre Hollywood e prin nordul Spaniei si sudul Germaniei. Dureaza un deceniu, dar la capat te asteapta Tom Hanks, Halle Berry, Robert Downey Jr. si o viata ca-n filme. Adrian Corsei “joaca” in cel mai tare job din viata lui. E computer graphics supervisor. Pe romaneste, face efecte pentru filme americane. Si vorbim despre pelicule cu audiente de milioane si incasari de miliarde, arata Incont.ro intr-un interviu. Iron Man 3 sau Cloud Atlas sunt titluri SF pentru noi, dar proiecte deja firesti pentru Adrian. Cel mai tare roman in efecte vizuale lucreaza la Trixter, in Munchen, si a facut un ocol de aproape 10 ani pana a ajuns la locul potrivit.

Din Colentina, direct catre Hollywood

"Am plecat din Colentina prin anul 2002, m-am oprit vreo sapte ani prin nordul Spaniei, unde am lucrat in proiectare, m-am intors in Romania prin 2009, unde m-am angajat, dar destul de repede mi-am dat seama de limitarile unui post intr-o companie multinationala (in ciuda confortului aparent) si am decis sa imi deschid o mica firma care oferea consultanta si solutii tehnice in proiectare. Acum sunt angajat la Trixter Gmbh in Munchen ca si CG Supervisor".

Trixter  (www.trixter.de) este  o companie specializata in animatie, efecte speciale si caractere digitale pentru industria cinematografica si televiziune (portofoliul clientilor lor cuprinde nume ca Marvel, 20th Century Fox, Warner Bros., BBC, etc).

Culmea paradoxului: cei mai saraci locuitori din Europa traiesc in nord
 
Proprietarii germani sunt printre cei mai saraci din zona euro, cel putin pe hartie, dupa cum arata un studiu realizat de Banca Centrala Europeana, citat de publicatia americana Wall Street Journal. Informatia vine intr-un moment in care platitorii de taxe de pe continent au inceput deja sa-si exprime nemultumirea cu privire la ajutorul pe care statele considerate bogate il acorda celor mai sarace. Cu toate acestea, raportul, care a fost dat publicitatii marti, nu zugraveste o imagine de ansamblu a standardelor de viata, neluand in calcul o serie de factori care ar putea influenta perceptia generala, cum ar fi protectia sociala, infrastructura sau rata chiriilor, care in Germania este destul de scazuta. In plus, datele au fost colectate intre 2009 si 2010, adica in perioada de inceput a crizei. Studiul arata ca situatia nu este atat de buna nici in tarile mai putin lovite de recesiune. Se pune astfel intrebarea despre cat anume din impozitele colectate din tari ca Germania ar trebui redirectionat pentru ajutorarea Greciei, Ciprului sau Portugaliei, scrie WSJ.com.

Cea mai buna companie aeriana din Europa cumpara 95 de avioane Boeing
 
Operatorul aerian national Turkish Airlines, desemnat cea mai buna companie aeriana din Europa in 2011 si 2012, planuieste sa cumpere 95 de avioane noi marca Boeing, informeaza BBC. Achizitia se va face insa treptat, si anume: 20 de aeronave vor fi cumparate pana in 2016, alte 20 in urmatorii doi ani, 15 pana in 2019, 30 un an mai tarziu 2020 si alte 10 in 2021. Reprezentantii companiei din Turcia eu declarat ca 70% dintre comenzi sunt stabilite deja. Modelele de aeronave avute in vedere sunt Boeing 737-800, Boeing 737-8 MAX si Boeing 737-9 MAX. Potrivit producatorului american de aeronave Boeing, pretul de lista pentru cele 70 de comenzi sigure se ridica la 6,9 miliarde de dolari. Luna trecuta, Turkish Airlines anunta ca va cumpara 117 avioane de la Airbus, rivalii Boeing din Europa, intre 2015 si 2020. Compania aeriana din Turcia a cazut insa de acord doar asupra a 82 de avioane marca Airbus.

Cum a construit “Doamna de Fier” poduri transatlatice
 
Margaret Thatcher este cunoscuta pentru schimbarile pe care le-a adoptat in politicile economice ale Marii Britanie, dar si pentru modificarile de taxe si impozite, privatizarea unor companii de stat si aducerea uniunilor sindicale sub controlul unei legislatii aferente, scrie CNN. Mandatul sau a inceput intr-o perioada in care Regatul Unit oferea servicii locale de slaba calitate, in timp ce costurile explodau. Fostul premier britanic le-a dat englezilor, care locuiau cu chirie in case ale statului, posibilitatea sa le cumpere la preturi considerabil reduse. Timp de 11 ani si jumatate, Thatcher a fost o personalitate emblematica in peisajul international, tratand cu teroristi si dictatori, luand atitudine in timpul unor evenimente dintre cele mai periculoase, de la asediul ambasadei Iranului, pana la razboiul din Insulele Falkland si bombardamentele IRA. Margaret Thatcher a fost unul dintre putinii politicieni de care liderii de la Bruxelles le era cu adevarat teama.

De unde provin banii Coreei de Nord?

Coreea de Nord este cunoscuta in intreaga lume pentru secretele in care este invaluita. Economia tarii opereaza insa pe diferite niveluri, inclusiv o piata neagra, iar Guvernul nu emite statistici oficiale despre starea economica, potrivit unei analize CNN, citate de Mediafax.ro. "Economia Coreei de Nord este una dintre cele mai putin deschise din lume si se confrunta cu probleme cronice", se arata intr-un dosar CIA care strange informatii pentru agentiile guvernamentale americane. Oficial, industria Coreei de Nord se bazeaza pe produse militare, constructii de masini, energie electrica, materiale chimice, minerit, metalurgie, textile, industria alimentara si turism. Principalele produse exportate sunt minerale, produse metalurgice, armament, textile, produse de agricultura si pescuit. Tara importa in principal petrol, carbune, masini si echipamente, textile si cereale.