De acum, businessul fiecarui capitalist roman, dar si al unei multinationale care opereaza aici, trebuie sa fie si Romania

In noiembrie, Ziarul Financiar va face 15 de cand s-a lansat. In toti acesti ani ZF a vazut, a scris si a comentat in aproape 400.000 de articole despre toate evenimentele, in special economice, care au marcat Romania si care au lasat urme adanci in businessul local, pe fata antreprenorilor, a oamenilor de afaceri, a managerilor, a bancherilor si nu in ultimul rand in nivelul de trai al populatiei, al celor care cumpara produse si servicii.

„Business-ul nostru e Romania“ este sloganul ZF la 15 ani. Cei care si-au dezvoltat afaceri in acesti ani, cei care au avut curajul sa vada dincolo de ceata anilor 1998 - 2000, cei care au pariat pe un viitor pe care nimeni altcineva nu putea sa il vada, cei care se sculau in fiecare dimineata gandindu-se cum platesc salariile inainte de a simti gustul profitului au obligatia dupa 15 ani sa se uite in jur, nu numai la afacerile lor imprejmuite si aparate cu cerbicie.

Dupa 15 ani trebuie sa se uite si la Romania in ansamblu, cum este guvernata, cum este condusa, nu de alta, dar ca businessul lor pe care l-au construit sa aiba o sansa sa reziste si in viitor. Daca nu avem grija de Romania, de cum este administrata, s-ar putea ca peste ani sa avem soarta Greciei de acum si toti ne vom intreba cum am ajuns acolo, scrie Ziarul Financiar in editia electronica.

Dupa cinci ani de seceta pe bursa, investitorii s-au ingramadit la oferta Nuclearelectrica

Prima oferta publica initiala (IPO) desfasurata pe Bursa de la Bucuresti in ultimii cinci ani s-a incheiat cu succes, plasamentele de peste 214 mil. lei (de aproape sase ori mai mult decat li se oferise) facute de micii investitori romani in actiunile Nuclearelectrica (SNN) aratand ca acestia sunt dispusi sa isi puna banii la bataie atunci cand in piata exista oportunitati reale. Potrivit unor surse din piata de capital, si transa investitorilor institutionali a fost suprasubscrisa, insa datele oficiale sunt asteptate in cursul zilei de luni, scrie Wall-Street.ro.

Vineri a fost ultima zi a ofertei Nuclearelectrica, la ora 16:00 fiind inregistrate pe transa mica 3.550 de ordine pentru un total de 14,31 mil. actiuni.  Transa mare era suprasubscrisa de 2,3 ori, in conditiile in care investitorii au plasat 69 de ordine reprezentand 2,93 milioane de actiuni. Transa rezervata investitorilor institutionali era de asemnea suprasubscrisa, insa nivelul exact al acesteia nu se stie.

Oferta a inceput la 9 septembrie si a durat doua saptamani. Pretul de subscriere stabilit de statul roman s-a situat intre 11,2 lei si 15 lei pe actiune. Oferta a fost intermediata de brokerii de la Swiss Capital si BT Securities. Micii investitori au putut subscrie doar la un pret fix de 15 lei/actiune, insa au beneficitat de un discount de 8%, daca subscriu in primele trei zile, respectiv de 3%, daca au subscris ulterior.

Cum s-a ajuns la prima insolventa a unui oras din Romania: primarul a luat un credit de la banca

Aninoasa este primul oras din Romania care a intrat in insolventa. Inchiderea minei din zona, alaturi de plata ratelor la un credit contractat in acelasi timp, au condus la falimentul localitatii, potrivit Economica.net. „A luat un credit de la banca si nu l-a mai putut plati", o fraza tot mai des auzita in ultimii ani, mai ales in discutiile despre companii si clientii persoane fizice.

Insa, municipalitatile, preferate pana nu de mult de catre bancheri ca destinatie sigura de plasare a creditelor, au inceput sa aiba probleme, sa plateasca cu intarziere creditele. Si peste asta a venit si legea insolventei autoritatilor publice, care permite ca pentru prima oara o localitate sa se puna la adapost fata de creditori, prerogativ rezervat doar firmelor pana acum.

O ordonanta de urgenta din luna mai a cazut la fix peste problemele orasului Aninoasa din judetul Hunedoara. Localitatea cu 5.000 de locuitori avea mari probleme cu plata furnizorilor si creditorilor.

In iunie, dupa o cerere depusa la Tribunalul Hunedoara, Aninoasa a intrat oficial in insolventa. Instanta a numit administrator judiciar pe SCP Tudor&Asociatii SPRL, care a intocmit un raport privind cauzele insolventei si tabelul preliminar al creantelor. Puteti citi mai multe aici.

Topul cheltuielilor bugetare. Cati bani incaseaza zilnic statul si cat cheltuieste

Statul a cheltuit in fiecare zi din primele sapte luni ale anului 129,4 milioane de euro, cu 5,1% mai mult decat sumele pe care le-a colectat la buget sub forma de taxe, impozite sau contributii, reiese din calculele gandul pe baza executiei bugetare din iulie, informeaza Gandul.info. Astfel, guvernul a creat in fiecare zi o datorie de 6,3 milioane de euro pentru a putea plati salariile din sectorul bugetar sau pentru a putea finanta spitalele din tara.

Mai mult, doar 6,7% din banii cheltuiti au fost destinati finantarii unor investitii, mare parte dintre ei fiind alocati Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR). Cea mai costisitoare "factura" a Romaniei a continuat sa fie plata pensiilor, un efort zilnic de 30,3 milioane de euro, reiese din datele Ministerului Finantelor Publice (MFP).

In ceea ce priveste atragerea de fonduri europene, cifrele din perioada ianuarie -iulie arata ca statul a incasat, in medie, 4 milioane de euro pe zi de la Comisia Europeana. Romania mai are de absorbit inca 15,6 milioane de euro din suma care i-a fost pusa la dispozitie in actualul exercitiu financiar al Uniunii. Daca rata de absorbtie se va mentine la acelasi nivel, la un calcul simplu reiese ca statul ar mai avea nevoie de peste 10 ani pentru a accesa aceste fonduri.

Calculele gandul au fost facute pe baza datelor publicate de Finante si luandu-se in considerare toate zilele din primele sapte luni, respectiv 212 (inclusiv sambata si duminica). Cursul de schimb folosit a fost de 4,45 lei/euro.

Cum salvam micile afaceri care duc in spate economia tarii

Controale abuzive, legi stupide, banci reticente, stat rau-platnic. Sunt doar cateva dintre problemele motorului economiei: IMM-urile. Capital continua sa sustina sutele de mii de „supravietuitori“ ai crizei.

Peste 200 de intreprinderi mici si mijlocii mor zilnic in Romania, in timp ce alte aproape 70 isi declara insolventa intrand, in 95% din cazuri, pe calea falimentului. Si totusi, exista viata in sectorul cu ponderea cea mai importanta in economia tarii, pentru ca doua treimi din PIB-ul Romaniei se formeaza in „laboratoarele“ IMM, iar 67% din forta de munca se afla tot acolo. Altfel spus, daca IMM-urile mor, moare si Romania.

Capital demareaza campania „IMM-ist in Romania“ si incearca sa identifice problemele cu care se confrunta micile intreprinderi, dar si posibile solutii. Evoluand pana acum intr-un con de umbra fata de marile corporatii, care se bucura de o atentie mult mai mare din partea mass-media si a autoritatilor, micii intreprinzatori devin punct central al abordarii editoriale pentru articolele din revista Capital. Problemele lor concrete si posibile solutii la acestea - fie ca este vorba de dificultati fiscale si contabile, greutati in relatiile furnizor-beneficiar, provocari de marketing sau piedici in accesarea finantarilor de orice fel – vor fi reflectate in fiecare editie a revistei.

China “isi cumpara” o tara langa Romania. Beijingul investeste 2,6 mld. dolari in 3 milioane hectare de teren agricol in Ucraina

China intentioneaza sa cheltuiesca cateva miliarde de yuani pentru a cumpara teren agricol in Ucraina, in cadrul unui proiect care are toate sansele sa devina cel mai mare proiect agricol peste hotare al tarii.

Miscarea reprezinta un pas semnificativ inainte, in eforturile Chinei de a incuraja companiile private sa faca agricultura in alte tari, pe fondul cererii tot mai mari de alimente din tara, scrie South China Morning Post, preluat de Incont.ro.

In prima faza a proiectului, Ucraina ar urma sa asigure Chinei cel putin 100.000 de hectare de teren – o bucata de pamant cu dimensiunile Hong Kongului, teren de buna calitate in estul regiunii Dnipropetrovsk, in special pentru cultivarea cerealelor si pentru infiintarea de ferme de porci. Produsele vor fi vandute catre doua conglomerate detinute de statul chinez, la preturi preferentiale. Proiectul se va extinde treptat pentru a ajunge in cele din urma la trei milioane de hectare achizitionate de China in Ucraina.

Nemtii au votat-o pe Merkel, dar se tem ca ii va neglija in favoarea Europei

Angela Merkel isi incepe cel de-al treilea mandat in urma victoriei clare de ieri, asa ca toti ochii sunt acum atintiti asupra directiei in care cancelarul se va hotari sa-si cheltuiasca capitalul politic: pe situatia din Europa sau pe cea acasa, din Germania, relateaza Bloomberg.

Conform raportului emis de Forumul Economic Mondial si citat de Bloomberg, tara este a patra de pe Glob, in termeni de competitivitate, dar problemele incep sa se adune. Merkel trebuie sa rezolve criza unei populatii care imbatraneste, lipsurile din sistemul educational, cheltuielile de infrastructura si costurile tot mai mari cu pensiile. Merkel a fost acuzata ca pana acum ar fi cules roadele politicilor instaurate de predecesorul sau, Gerhard Schroeder, concentrandu-se mai mult pe fortarea tarilor de la periferia zonei euro sa adopte masuri asemanatoare. “Daca nu continuam reformele, noi vom fi bolnavii Europei in urmatorii cinci-zece ani”, avertizeaza Joerg Asmussen, membru executiv in comisia BCE.

BlackBerry face un pariu riscant

BlackBerry a anuntat ca va raporta pierderi de aproape un miliard de dolari, in trimestrul al doilea, si ca va renunta la 40% din totalul angajatilor pe care ii are in toata lumea. Compania a pus pierderile pe seama restructurarii business-ului, precum si pe “concurenta in continua crestere din piata.”

Potrivit Wall Street Journal, canadienii vor sa se concentreze acum pe vanzarea serviciilor pentru smartphone-uri catre firme, o initiativa riscanta, cred specialistii, dar care este si singura carte pe care BlackBerry o mai are de jucat. Astfel, producatorul vrea sa se pozitioneze drept un furnizor de top pentru institutiile guvernamentale si banci, mizand pe livrarea unui continut securizat premium. Compania nu mai are insa aceeasi trecere si recunoastere ca altadata in mediul de afaceri si va trebui sa isi dovedeasca din nou calitatile in fata competitorilor care intre timp au castigat teren, dar si a start-up-urilor care vin puternic din urma.

Schimbare de strategie la Ryanair

Directorul executiv al operatorului de zbor low-cost Ryanair, Michael O’Leary, a anuntat ca are de gand sa reformeze “politica stricta” a companiei. “Trebuie sa incercam sa eliminam toate lucrurile care deranjeaza clientii”, a declarat CEO-ul in cadrul unei intalniri anuale a actionarilor, citat de BBC.

O’Leary s-a aratat ingrijorat ca problemele ridicate de clienti i-ar indeparta pe acestia. Desi este cel mai mare operator european low-cost, Ryanair a fost votat saptamana trecuta, de catre cititorii unei reviste locale, drept cel mai dezamagitor brand din Marea Britanie. Seful companiei aeriene a adaugat ca firma ar putea sa nu isi atinga targeturile de profit de anul acesta, motiv pentru care ar fi cazul sa renunte la anumite reguli, precum taxarea pasagerilor al caror bagaj de mana depaseste cu putin limita admisa. Urmatorul pas va fi punerea la punct a unei echipe care sa raspunda plangerilor si refacerea site-ului companiei.