Alexandru Moldoveanu, avocat colaborator al Tuca Zbarcea & Asociatii, una dintre cele mai mari firme de avocatura din Romania, spune ca situatia de insolventa inseamna, in fapt, insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru achitarea datoriilor certe, lichide si exigibile, situatie in care debitorul este obligat prin lege sa ceara deschiderea procedurii insolventei in maximum 30 zile de la aparitia acesteia.

“In ipoteza in care debitorul persoana fizica sau reprezentantul persoanei juridice nu isi indeplineste aceasta obligatie se va atrage raspunderea penala a acestora pentru savarsirea infractiunii de bancruta simpla (pedepsita de la 3 luni la un an de inchisoare sau cu amenda penala). In aceste conditii, in ipoteza in care o companie are probleme financiare, dar nu este in insolventa, recomandam ca aceasta sa apeleze la procedura reglementata de Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv si a mandatului ad-hoc”, spune Alexandru Moldoveanu. Mai jos, veti gasi si ce "protectie" va poate aduce aceasta noua lege.

“Solutia de a vinde afacerea sau de a aduce un nou partener in afacere se poate dovedi mai utila in contextul in care noul investitor aduce resursele materiale pentru acoperirea debitelor si mentinerea activitatii societatii in scopul obtinerii de profit. Exista situatii in care datoriile societatilor sunt foarte mari, iar activitatea nu mai poate deveni profitabila si, in aceste conditii, insolventa apare ca fiind unica solutie”, mai arata avocatul colaborator al Tuca Zbarcea si Asociatii.

Alexandru Moldoveanu adauga ca o atentie sporita insa trebuie sa aiba persoanele care sunt responsabile de starea de insolventa, chiar daca au vandut afacerea. “In anumite conditii se poate atrage raspunderea civila patrimoniala a acestora in vederea repararii prejudiciului cauzat creditorilor de aparitia starii de insolventa”, explica avocatul mai sus citat.

“Procedura insolventei reprezinta o protectie pentru o societate ce se afla in insolventa tocmai pentru ca este apta sa asigure manifestarea acelor mecanisme economice care pot ajuta societatea comerciala sa treaca peste perioada in care starea de insolventa se manifesta. In cadrul procedurii, debitorul poate formula un Plan de reorganizare si astfel poate fi acoperite datoriile existente prin reorganizarea activitatii. Pe perioada de desfasurare a procedurii insolventei anumite categorii de creante nu mai sunt purtatoare de penalitati sau dobanzi”, comenteaza, la randul sau, Romeo Cosma, managing partner la Cosma & Associates.

El adauga ca procedura insolventei are si avantaje, dar in esenta este o procedura denigratoare pentru o societate comerciala.

“Faptul ca societatea nu face fata platilor curente cu sumele de bani disponibile reprezintacel mai rau lucru care se poate intampla unui comerciant si este apt sa afecteaze iremediabil prestigiul comercial al acestui intarind suspiciunea partenerilor comerciali. Se poate trece peste o astfel de situatie, dar exista si costuri !”, avertizeaza avocatul.

Acesta mai spune ca recomandarea parcurgerii unei proceduri de insolventa face parte din categoria ultimelor sfaturi pe care le poate acorda unui comerciant.

“Inainte de a recomanda insolventa noi recomandam restructurarea activitatii”, mai explica Romeo Cosma.

Avocatul crede ca este mai bine ca afacerea sa fie vanduta, daca, bineinteles, se gaseste un cumparator, decat sa fie supusa unei proceduri de insolventa. “Intrebarea este daca pretul vanzarii este unui satisfacator si daca operatiunea vanzarii nu ascunde un act fraudulos sau o grava culpa in administrarea afacerii”, puncteaza acesta. 

Care sunt avantajele debitorului in cadrul procedurii insolventei?

1. Protectia debitorului impotriva pretentiilor creditorilor pe durata procedurii insolventei – de la data deschiderii procedurii insolventei se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu exceptia cailor de atac declansate de debitor;

2.     Furnizorii de servicii (electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice etc) nu au dreptul, in anumite conditii, sa schimbe, sa refuze ori sa intrerupa temporar un astfel de serviciu catre debitor sau catre averea debitorului, daca acesta este un consumator captiv (cel care din anumite considerente nu poate alege furnizorul);

3.     De la data deschiderii procedurii insolventei, nu se mai pot adauga dobanzi, majorari, penalitati ori cheltuieli creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii insolventei;

4.     Actiunile introduse de catre administratorul judiciar ori de catre lichidator in vederea recuperarii creantelor debitorului sunt scutite de plata taxei de timbru;

5.      Procedura de incetare a contractelor in derulare este simplificata.

6.     Firma in insolventa poate fi redresata prin formularea si ulterior confirmarea unui plan de reorganizare. In aceste conditii, debitorul isi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar.

Care sunt avantajele creditorilor in cadrul procedurii insolventei?

1.     Caracterul transparent al procedurii insolventei – creditorii priviti atat individual, cat si în colectivitatea lor organizata (Adunarea creditorilor, Comitetul creditorilor) au dreptul la informare asupra tuturor aspectelor procedurii si la situatia financiara concreta a debitorului;

2.     Cheltuieli reprezentand taxe judiciare de timbru mici – 120 lei;

3.     Posibilitatea formularii cererii de admitere a creantei pentru creante neconstatate prin titlu executoriu.
  
Care sunt dezavantajele insolventei?

Dezavantaje atat pentru creditori cat si pentru debitor:

Perioda indelungata pe care o presupune desfasurarea procedurii insolventei;

Dezavantaje pentru creditori:

1.   Riscul nerecuperarii/recuperarii partiale a creantei avand in vedere caracterul concursual al procedurii, mai ales in situatia în care debitorul nu dispune de active suficiente pentru acoperirea tuturor creantelor;

2.   Suspendarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului ca urmare a deschiderii procedurii insolventei cu privire la acesta;

3.   Suspendarea curgerii dobanzilor, a majorarilor si a penalitatilor de intarziere, ori a cheltuielilor de orice fel aplicabile creantelor banesti anterioare deschiderii procedurii;

4.   Creantele creditorilor negarantati se achita doar dupa achitarea creantelor altor categorii de creditori (creditori garantati, creditori salariati, creditori bugetari etc).

Dezavantaje pentru debitor:

1.   In Romania, mai mult de 90% din firmele aflate in insolventa intra in procedura falimentului care are ca finalitate radierea firmei respective;

2.   Pierderea dreptului debitorului de administrare a firmei respective (cu exceptia cazului in care si-a declarat intentia de reorganizare).

 Ce sa fac sa nu intru in insolventa?

Sfatul expertilor este ca in primul rand sa adopti un management de criza si restructurarea activitatii astfel incat sa se adapteze noii conjuncturi economice. Este esential sa fie asigurat acel flux de numerar care sa acopere platile curente.

Adoptarea unui management de criza presupune, printre altele, urmatoarele:

  • apelare din timp la experti, specialisti financiari si juridici pentru identificarea problemelor financiare din timp si gasirea unei solutii in vederea depasirii acestor probleme;
  • evaluare a gradului de risc al afacerilor, un control si o supraveghere sporita a afacerii;
  • contractele incheiate cu partenerii de afaceri sa fie intocmite de specialisti si sa contina conditii ferme privind plata pretului sau, in anumite conditii, garantii privind executarea respectivelor obligatii;
  • apelare la proceduri rapide si putin costisitoare in vederea recuperarii creantelor (ex. Procedura somatiei de plata; procedura reglementata de O.U.G. nr. 119/2007 etc.).
  • demarare de negocieri cu creditorii in vederea reesalonarii datoriilor;
  • aducerea unui nou partener in afacere pentru obtinerea unor resurse financiare suplimentare.

Cum pot sa imi protejez si altfel businessul?

Din 13 ianuarie 2010 a intrat in vigoare Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc. Aceasta lege se adreseaza in mod expres persoanelor juridice aflate in dificultate financiara, iar scopul legii consta in salvgardarea intreprinderii aflate in dificultate in vederea continuarii activitatii acesteia, a pastrarii locurilor de munca si a acoperirii creantelor asupra debitorului, prin proceduri amiabile de renegociere a creantelor sau a conditiilor acestora ori prin incheierea unui concordat preventiv.

Potrivit acestei legi, mandatul ad-hoc reprezinta o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla intreprinderea acestuia din urma.

Concordatul preventiv este un contract incheiat intre debitor, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, prin care debitorul propune un plan de redresare a intreprinderii sale si de acoperire a creantelor acestor creditori impotriva sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla intreprinderea debitorului.

Procedura mandatului ad hoc si cea a concordatului preventiv reprezinta proceduri simplificate, rapide, confidentiale de acoperire a creantelor creditorilor, fara ca debitorul sa intre in insolventa, in vederea salvgardarii intreprinderii aflate in dificultate financiara. Practica judiciara care va rezulta in urma aplicarii acestei legi isi va spune cuvantul cu privire la utilitatea acesteia in contextul crizei financiare actuale, mai spune Alexandru Moldoveanu, avocat colaborator al Tuca Zbarcea & Asociatii.