Aproximativ 50% dintre operele disponibile in lume sunt falsuri

Cu radiologia, stereomicroscopia si radiatia in infrarosu, cercetatorii de la Fine Arts Expert Institute din Geneva descopera secretele ascunse ale picturilor de pe piata, informeaza AFP, citata de Mediafax.

Stiinta dispune de acum de instrumente moderne pentru a-i depista pe falsificatori si pentru a releva veritabila stare de conservare a unei opere de arta.

Pe o piata care inregistreaza o crestere puternica, pretul operelor de arta alimenteaza apetitul falsificatorilor.  Asa cum a subliniat FBI, infractionalitatea de pe piata artelor a devenit un veritabil "flagel international". 

Potrivit expertilor, aproape jumatate dintre operele aflate in circulatie ar fi falsuri. Este un procent dificil de verificat, dar care nu il mira deloc pe Yan Walther: intre 70% si 90% dintre operele pe care le analizeaza se dovedesc a fi false. 

Un nud al pictorului francez Albert Marquet parea autentic pana cand reflectografia a relevat, in laboratorul FAEI, imaginea unui tractor cu pneuri ascunsa sub stratul de vopsea. Or, aceste vehicule au aparut abia in anii 1930, mult mai tarziu decat anul in care opera originala a fost realizata - 1912. 

Cum arata jobul Valeriei Ciocan

In laboratorul ei din Geneva, Valeria Ciocan analizeaza un tablou atribuit pictorului francez Fernand Léger, cu ajutorul unui aparat cu raze infrarosii, in cautarea eventualelor semne de contrafacere. 

"Reflectografia in infrarosu permite vizualizarea prin straturile picturii si punerea in evidenta a desenelor subadiacente. In acest caz, vedem un cadrilaj", explica Valeria Ciocan, specialista in imagistica, ce lucreaza in laboratoarele FAEI. 

"In general, acest desen ne spune ca este vorba mai degraba de o copie. Dar, uneori, poate fi vorba de o scalare facuta de pictorul insusi, deci trebuie sa ramanem prudenti", a adaugat ea.

Valeria Ciocan a studiat la Universitatea Perugia din Italia, unde a obtinut un doctorat in stiinte si tehnologia conservarii si restaurarii patrimoniului cultural. A lucrat pentru Laboratorul Universitatii Perugia, National Gallery din Londra, British Museum din Londra si Centrul de cercetare si restaurare a muzeelor din Paris.

Confidentialitate totala, pe principiul respectarii vietii private din Elvetia

La Geneva, laboratorul FAEI utilizeaza cele mai noi tehnologii pentru a detecta tablourile false, dar descopera uneori si capodopere. Totul se face in deplina confidentialitate, asa cum o cere principiul respectarii vietii private in Elvetia. 

"Cand cumperi un apartament, ti se ofera automat o expertiza. Pana de curand, se cumparau opere de arta cu 10 milioane de euro si cu o documentatia insuficienta", afirma Yan Walther, coordonatorul laboratorului. 

Cat costa o expertiza

In secolul al XXI-lea, lucrurile s-au schimbat destul de mult, in contextul in care opere de arta in valoare de 60 de miliarde de dolari isi schimba proprietarul in fiecare an. De acum inainte, autentificarea lor de catre comitete si alte fundatii familiale se sprijina tot mai mult pe rezultate stiintifice. 

Noii actori de pe piata - indiferent daca sunt institutii financiare, asiguratori si colectionari bogati provenind din Asia si din tarile arabe - nu mai vor sa isi plaseze banii fara a fi siguri de investitia lor. 

Costul expertizei poate sa para ridicat, intre 500 si 15.000 de euro pentru o opera de arta, dar el ramane moderat in comparatie cu cota artistilor. 

Port Francs, zona intens pazita, unde sunt depozitate peste 1 mil. opere de arta

Laboratorul FAEI se afla in zona intens supravegheata Ports Francs, un spatiu exceptat de taxele vamale si de TVA, unde comerciantii si colectionarii depoziteaza peste 1 milion de opere de arta, inclusiv picturi de Pablo Picasso, Vincent Van Gogh, Claude Monet si, poate, chiar Leonardo da Vinci. 

Cum se face o analiza la FAEI

Kilian Anhauser, seful de laborator de la FAEI, analizeaza la randul sau tabloul lui Fernand Léger, care ar data din 1954. Gratie unei analize cu fluorescenta cu raze X, el descopera ca pigmentii utilizati pentru acest tablou nu corespund acelora pe care ii folosea in mod obisnuit pictorul francez in anii '50.  Insa expertul elvetian prefera sa nu ofere o concluzie definitiva.

Ideea sa: prelevarea unui fragment minuscul din tablou pentru datarea hartiei. Metoda cu radiocarbon permite, intr-adevar, sa se determine daca hartia utilizata la realizarea unei opere a fost fabricata din copacii taiati inainte sau dupa testele nuclearea efectuate in anii 1950.  Daca hartia dateaza dupa 1955, anul decesului pictorului, atunci diagnosticul va fi confirmat. 

Un lucru este sigur: "Analizele stiintifice dau valoare operelor de arta", spune Yan Walther.  In plus, autentificarea stiintifica "aduce valoare (tabloului, n.r.) pentru ca ea permite spunerea unei povesti: puteti sa gasiti un desen subadiacent, iar o radiografie va va arata cum a lucrat acel pictor", a adaugat el. 

De altfel, tablourile circula tot mai mult in lume, participand la targuri, expozitii si schimburi intre muzee, iar asiguratorii au devenit mai vigilenti. In prezent, ei apeleaza in mod sistematic la experti in stiinta pentru o "constatare" a starii in care se afla operele inainte si dupa acele calatorii. 

In plus, multiplicarea din ultimii ani a scandalurilor declansate de falsurile din lumea artelor - cazul Beltracchi in Germania, scandalul Knoedler la New York - au determinat casele de licitatii si reprezentantii acestui sector de activitate sa adopte o mai mare prudenta si, deci, sa apeleze tot mai des la expertizele stiintifice. 

Ramane de vazut daca "expertii traditionali" precum Andrea Hoffman - restauratoare si istoric de arta la Geneva - mai au vreun viitor. "90% din ce vezi in tablou poate fi vazut cu ochii nostri si asta inseamna sa ai experienta", spune ea.

Piata licitatiilor de arta contemporana depaseste pragul de 2 mld. dolari si inregistreaza cel mai bun an din istoria sa. In ultimul deceniu, cifra de afaceri a crescut cu 1078%