Salarii mai mari pentru bugetari de la 1 ianuarie 2020. Cu cât cresc veniturile
Bugetul pentru anul viitor prevede reduceri importante de fonduri pentru ministerele Sănătăţii, Agriculturii sau Dezvoltării, dar le creşte pe cele pentru Muncă, Transporturi, Educaţie şi servicii secrete.
Asta în vreme ce investiţiile sunt, din nou, lăsate pe ultimul loc, potrivit proiectului făcut public marți de Ministerul Finanţelor. Explicaţia oficialilor este că bugetul este la limită, pentru că trebuie plătite salarii şi pensii mai mari, în 2020.
″Aștia sunt banii, trebuie să fim cumpătați″, a spus responsabilul de la finanţe, în fata sindicaliştilor, şi a patronatelor.
Împărţirea banilor din buget pentru anul viitor aduce surprize. Ministerul Sănătăţii va avea un buget cu peste 20% mai mic decât cel de anul acesta, dar grosul banilor pentru tratamente, medicamente şi spitalizări va veni de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Florin Cîțu, ministrul Finanțelor: ″Ăştia sunt banii, ăştia sunt. Amânarea nu va rezolva nicio problemă. Cu ăştia mergem înainte şi nu am cum să mai schimb lucrurile - astea sunt limitele ”.
La ministerul Dezvoltării, scăderea este de 45%, după ce programul de dezvoltare locală, criticat că ar fi folosit în scop electoral în anii trecuţi, va primi de trei ori mai puţini bani. Şi Agricultura va avea la dispoziţie mai puţine fonduri, iar în aceeaşi situaţie este şi Economia, minister care gestionează programele de susţinere a antreprenorilor.
La creşteri masive de buget se înscrie Ministerul Muncii, care va avea la dispoziţie aproape 42 de de miliarde de lei - mare parte pentru ajutoare şi indemnizaţii. Creşteri de alocări sunt şi la Educaţie şi la Transporturi, dar de câteva procente, insuficiente pentru a rezolva problemele din aceste domenii.
Ludovic Orban: ″Exista şi alte alocări care vizează educaţia: alocări către autorităţile locale, o parte dintre aceste cheltuieli se duc către şcoli, fondurile europene pe care putem să le absorbim″
Alocări în plus sunt şi pentru serviciile secrete, excepţie făcând SIE. Tot în creştere sunt şi alocările pentru Camera Deputaţilor şi Senat.
Calculele bugetului au fost făcute la limită, pentru a asigura creşterea salariilor bugetarilor cu 25% de la 1 ianuarie, dar şi majorarea pensiilor cu 40%, de la 1 septembrie.
Florin Cîțu, ministrul Finanțelor: “Trebuie să fim cumpătaţi. Din banii de pe taxe şi impozite deja două treimi din ei sunt alocaţi pentru pensii şi salarii”.
Guvernul şi-a programat totodată investiţii de 4,5% din PIB anul viitor, adică 50,8 miliarde de lei, cu 6 miliarde de lei în plus faţă de anul acesta.
Klaus Iohannis: ″Sunt bani pentru investiții, bani care până acum au dispărut rapid din bugetele guvernelor anterioare″
Oamenii de afaceri spun că iar sunt lăsate ″la foc mic″ investiţiile, dar cer să fie făcute schimbări în administraţie.
Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România : “Mă interesează să se dea drumul la investiţii şi e clar că dintr-un deficit 3,6% nu se va da. Să se eficientizeze aparatul de stat″
Bugetul este construit pe o creştere economică de 4 procente şi ia în calcul un deficit de 3,6% din produsul intern brut. Asta înseamnă că statul va cheltui cu peste 40 de miliarde de lei mai mult decât vă încasa din taxe şi impozite.
Pe acelasi subiect: