Alte state UE unde consumul per capita a crescut în ultimii ani sunt Lituania, Portugalia, Malta, Slovenia şi Bulgaria, în toate aceste cazuri fiind vorba de o creştere de trei puncte procentuale.

Pe de altă parte, cele mai semnificative scăderi ale consumului per capita raportate la media din UE s-au înregistrat în Suedia (de la 113% în 2017 până la 109% în 2019), Germania (124% până la 122%), Austria (120% vs. 118%) şi Spania (93% vs. 91%).

În anul 2019, consumul individual efectiv (AIC) per capita exprimat în puterea de cumpărare standard (PPS) varia între 58% din media din UE în Bulgaria şi 135% din media din UE în Luxemburg.

Nouă state membre UE au avut un consum per capita mai mare decât media din UE în 2019 şi restul de 18 state membre au fost sub media din UE. Polonia, România, Grecia şi Estonia au un consum per capita cu 20% până la 25% sub media din UE.

După acest indicator, România se situează înaintea altor state membre precum Letonia, Slovacia, Ungaria şi Croaţia, care au un consum per capita cu 25% până la 35% sub media din UE, şi a Bulgariei, cu un consum per capita cu 42% sub media din UE, potrivit Agerpres.

Românii au depășit grecii la PIB per capita

În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, calculat în PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), în 2019 România avea un PIB per capita de 70% din media UE, în creştere faţă de 64% din media UE în anul 2017.

După acest indicator, România este la egalitate cu Slovacia, dar devansează Grecia, cu un PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare standard aflat la 67% din media UE, Croaţia, 65% din media UE, şi Bulgaria, 53% din media UE. În faţa României se situează Polonia şi Ungaria, care se situează la 73% din media UE.

În 2019, un număr de 10 state membre UE aveau un PIB per capita exprimat în PPS mai mare decât media din UE, în frunte fiind Luxemburg cu un PIB per capita exprimat în PPS cu 160% peste media din UE. La polul opus este Bulgaria cu un PIB per capita exprimat în PPS cu 47% sub media din UE.

Deşi PIB-ul pe cap de locuitor este deseori folosit ca indicator al nivelului de bunăstare al ţărilor, acesta nu este în mod necesar un indicator adecvat pentru nivelul de trai efectiv al gospodăriilor. Pentru acest din urmă scop, un indicator mai bun poate fi consumul individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor. Acesta din urmă constă în bunuri şi servicii efectiv consumate de persoane, indiferent dacă bunurile şi serviciile respective sunt achiziţionate şi plătite de gospodării, de Guvern sau de instituţii fără scop lucrativ.

La efectuarea comparaţiilor internaţionale ale volumului, AIC este adesea considerat ca fiind măsura cea mai potrivită, deoarece nu este influenţat de faptul că organizarea unor servicii importante consumate de gospodării, precum serviciile de sănătate şi de educaţie diferă mult de la o ţară la alta.