Aceasta în condiţiile în care, de la 1 ianuarie 2018, piaţa de energie electrică este complet liberalizată, iar ANRE mai stabileşte preţul doar pentru cei care nu doresc să părăsească segmentul reglementat, scfie Agerpres.

Astfel, dacă la finele anului 2016, numărul consumatorilor casnici în regim concurenţial era de 128.692, un an mai târziu, la sfârşitul lui 2017, acesta ajungea la 901.854.

Mai mult, în primele trei luni ale acestui an, adică în primele trei luni de piaţă complet liberă, trendul a continuat, iar numărul casnicilor care acum activează în piaţa liberă a ajuns la 1.189.528.

În total, în România există 8.869.569 de consumatori de energie, din care 8,5 milioane de casnici şi 342.727 de noncasnici (industriali). Prin urmare, 17% din numărul total de consumatori activează în prezent pe piaţa liberă (casnici şi noncasnici), faţă de doar 3% la finele anului 2016.

Ce îi atrage pe consumatori în piaţa liberă?

În primul rând, preţul. Pe site-ul ANRE, unde există un comparator de preţuri de la diverşi furnizori, există cel puţin 20 de oferte de livrare a electricităţii la tarife mai mici decât cele ale furnizorului tradiţional (numit furnizor de ultimă instanţă - FUI). Spre exemplu, un client din Bucureşti găseşte în piaţa liberă electricitate mai ieftină şi cu 13% faţă de preţul FUI.

Consumatorii trebuie totuşi să ştie că acesta este doar preţul energiei, nu al facturii finale, unde se regăsesc şi alte costuri care nu pot fi eliminate şi care nu ţin de decizia furnizorului, precum contribuţia de cogenerare, certificatele verzi, acciza şi TVA. În plus, unele oferte alte furnizorilor includ plata unui tarif de rezervare pe zi, care se adaugă la preţul energiei propriu-zise şi care cresc, de fapt, factura finală.

Întrebaţi care sunt avantajele şi dezavantajele pe care le are un client când păşeşte în piaţa liberă, reprezentanţii ANRE au precizat că piaţa liberalizată prezintă o serie de avantaje derivate din promovarea concurenţei ca soluţie pentru stabilirea preţului şi calităţii serviciilor de furnizare.

"Piaţa liberalizată prezintă o serie de avantaje derivate din promovarea concurenţei ca soluţie pentru stabilirea preţului şi calităţii serviciilor de furnizare, iar dreptul de a-şi alege furnizorul şi de a încheia contracte de furnizare în condiţii de concurenţă cu acesta este unul din principalele avantaje pe care liberalizarea competiţiei îl aduce consumatorilor", au răspuns experţii ANRE.

În prezent, toţi consumatorii casnici au dreptul să încheie contracte pentru furnizarea în condiţii de concurenţă cu oricare din furnizorii de energie electrică activi în piaţă. Din acest punct de vedere, concurenţa reprezintă un stimulent pentru companii, care, pentru a-şi extinde aria de clienţi, vor concura între ele pentru a furniza servicii cât mai bune consumatorilor şi la preţuri accesibile. Beneficiile liberalizării sectorului energetic sunt deja palpabile, companiile de furnizare manifestând deja un interes crescut pentru atragerea segmentului casnic, au adăugat cei de la ANRE.

Ce riscuri pot apărea piața liberă?

Posibilele riscuri ce ar putea apărea ar fi cele generate de fluctuaţia preţurilor şi de caracterul aleatoriu al evoluţiilor pe piaţă. Pentru a preîntâmpina, pe cât posibil, astfel de situaţii, consumatorul trebuie să analizeze cu atenţie oferta furnizorului concurenţial şi toate clauzele contractului de furnizare, inclusiv cele referitoare la preţul care îi este oferit şi la perioada pentru care urmează a se aplica acesta, astfel încât să se asigure că vor avea condiţii avantajoase pe întreaga perioadă a contractului.

Foarte important este că, atunci când un client nu mai este mulţumit de preţurile practicate de furnizorul pe care l-a ales sau de serviciile oferite de acesta, el poate căuta o ofertă mai avantajoasă în altă parte şi poate oricând schimba furnizorul cu altul nou, care oferă servicii şi preţuri mai bune. Schimbarea se face gratuit, notificând furnizorul actual cu 21 de zile înainte.

Totuşi, la fel de important este să ştim că nimeni nu va rămâne fără curent. În situaţia în care furnizorul nu mai poate livra marfa promisă din diverse cauze, precum insolvenţă sau faliment, consumatorii săi sunt preluaţi de furnizorul de ultimă instanţă în zona respectivă. Vor rămâne în beznă doar cei care nu-şi plătesc factura şi sunt deconectaţi pentru asta.

Însă şi consumatorii care aleg să rămână în regim reglementat pot opta, mai nou, între mai mulţi furnizori de ultimă instanţă. Recent, ANRE a inteţit concurenţa şi pe acest segment, după ce a introdus noţiunea de furnizor de ultimă instanţă opţional, astfel încât şi aici preţurile să scadă. Un consumator casnic poate migra astfel de la un furnizor la altul şi în interiorul pieţei reglementate, dacă nu este mulţumit de produsele şi serviciile oferite de cel tradiţional, şi poate găsi chiar un preţ mai bun.

Furnizorii nu au voie să refuze un client, ci sunt obligaţi să transmită, la orice solicitare scrisă, în termen de 15 zile lucrătoare, o ofertă privind condiţiile de furnizare a energiei electrice pe piaţa concurenţială, care conţine preţul de furnizare, condiţiile şi termenele de plată şi data-limită de încheiere a contractului de furnizare.

La alegerea ofertelor, ANRE recomandă o analiză comparativă a informaţiilor din oferte, în special a celor legate de preţ, durată, modalităţi de transmitere a facturii şi de plată, condiţii de încetare a contractului, clauze penalizatoare.

Pentru consumatorii care sunt interesaţi să-şi aleagă sau să-şi schimbe furnizorul de energie electrică, ANRE a pus la dispoziţia lor, la pagina proprie de internet, o aplicaţie interactivă denumită "Comparator de preţ pentru ofertele de furnizare a energiei electrice", aplicaţie în care furnizorii concurenţiali încarcă datele referitoare la ofertele practicate.

Din factura finală plătită de consumatorii casnici, în medie pe ţară, 45,2% reprezintă achiziţia de energie electrică, 29,8% este tariful de distribuţie, 5,9% cel de transport, 8,1% reprezintă costurile de furnizare, 8,6% - cele cu certificatele verzi, 2,2% - contribuţia pentru cogenerare şi 0,1% - acciza.