Industria alimentara devine tot mai precauta, dupa ce controalele au aratat cat de multe substante periculoase se gasesc in mancarea noastra. Desi nu vorbim de procedee noi, nanotehnologia, aparuta in 1970, ca o modalitate eficienta de conservare a alimentelor proaspete, este acum tot mai controversata. Noile reglementari ale Uniunii Europene stabilesc ca pana la sfarsitul anului pe fiecare eticheta de produs sa se regaseasca explicit, pe langa ingrediente, si conservantii obtinuti prin nanotehnologie.

In cadrul UE, in calitate de ingrediente nano autorizate, exista doi aditivi. Acestia sunt E 551, dioxid de siliciu, utilizat frecvent in alimente sub forma de pudra, cum ar fi zahar, sare, condimente si E 174, nanoargint, un colorant care se poate folosi in producerea dulciurilor.

Ce este nanotehnologia si de ce a devenit controversata? Prin procedee chimice, conservantii folositi in alimente devin particule minuscule, de dimensiunea ADN-ului, care prelungesc termenul de valabilitate al unui produs. Tocmai aceasta eficienta este acum contestata de oamenii de stiinta, care atrag atentia ca aceste nanoparticule de dioxid de siliciu si nanoarginti trec usor din sange in organele vitale.

"Din cauza marimii lor, sunt foarte mici si pot penetra membrane si tesuturi, exista ingrijorari ca aceste nanoparticule se pot acumula in tesuturi si organe si pot avea un efect asupra organismului", spune doctorul Ricky Yada, Universitatea Guelph, Canada.

De altfel, experimentele pe soareci au aratat ca acestia evita hrana conservata cu aceste nanoparticule.

"Poate avea un efect nedorit, pentru ca este ca un corp strain in organismul nostru si atunci ar fi o producere de anticorpi mult mai mare decat ne trebuie noua", spune Nastasia Belc, IBA.

Efecte negative ar putea avea si nanoparticulele folosite la ambalaje. "Pot migra din cauza conditiilor de depozitare, temperatura necorespunzatoare, pot genera complicatii", spune Gabriel Mustatea, cercetator stiintific IBA.

Noile reglementari sunt obligatorii din 2016.