Finantarea bisericii de catre stat imparte Romania. BOR: Banii sau averea inapoi
Finantarea bisericii de catre stat imparte Romania. Reprezentantii Bisericii Ortodoxe ameninta ca daca le vor fi taiati banii de la buget vor cere statului roman retrocedarea tuturor proprietatilor confiscate. Replica vine dupa ce deputatul Remus Cernea a propus ca veniturile prelatilor sa provina de la cetateni, prin directionarea unui procent din impozitul pe venit, si nu de la bugetul de stat. Initiativa nici nu a fost pusa pe hartie si a starnit deja reactii virulente. Insusi premierul Ponta a anuntat ca nu sustine ideea.
Reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane pretind ca ar fi proprietari pe cladiri si terenuri importante din toata tara. Doar in Bucuresti revendica printre altele cladirea liceului Dinu Lipatti, a Academiei Militare, terenul pe care este construita Casa Presei Libere, dar si alte unitati de invatamant si spitale. Exista sute de procese prin care au cerut sa le fie retrocedate, dar statul roman nu-si permite acest lucru.
In aceste conditii, clericii spun ca propunerea legislativa a deputatului Remus Cernea e inadecvata. Prelatii fac trimitere chiar si la decizia luata de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, acum 150 de ani, si care nu a fost contestata de nimeni pina in zilele noastre.
''Sprijinul de la bugetul de stat pentru culte nu este un privilegiu, ci o obligatie asumata de statul roman dupa confiscarea proprietatilor bisericesti mai intai de catre Alexandru Ioan Cuza, iar apoi de catre regimul comunist. Cea mai mare parte sunt institutii publice, spitale, scoli, gradinite", a declarat Constantin STOICA - purtatorul de cuvantal Patriarhiei Romane.
Cuza a decis in 1863 ca toate averile manastiresti din Romania sunt si raman ale statului. Apoi au venit si comunistii care au confiscat bunurile bisericii.
Pe acestea dupa 1990 clericii le-au cerut inapoi insa, spun ei, au primit doar 15%.
Tocmai de aceea, nici nu vor sa auda acum de initiativa legislativa a deputatului Remus Cernea. Acesta a propus, pe baza modelului german, ca fiecare cetatean sa redirectioneze o parte din impozitul sau pe venit catre un cult religios. Asa cum se procedeaza in prezent cu cei 2% dati pentru ONG-uri. Astfel statul roman NU ar mai contribui la salariile prelatilor.
"Bisericile ar beneficia de un venit substantial, sigur si predictibil. Ar fi mult mai bine pentru biserici si cultele din Romania sa aiba finantare directa de la cetatean si sa nu mai depinde de interesele politicienilor", a spus Remus Cernea, deputat Partidul Verde
Altfel, statul e in prezent darnic cu bisericile. Le scuteste de impozitul pe profit pentru veniturile din vanzarea obiectelor de cult, din chirii sau din alte activitati economice. Si NU pune decat o conditie: sumele obtinute sa fie folosite pentru intretinerea si construirea lacasurilor de cult, dar si pentru activitati de invatamant si protectie social si ele la randul lor fiind scutite de plata TVA-ului. Problema e ca nimeni nu verifica daca banii au fost sau nu cheltuiti corect.
Favoruri vin si din partea primariilor. Exista scutiri si la plata impozitelor pe cladiri.
La toate acestea se adauga salariile celor 14.500 de preoti de la bugetul de stat, batute in cuie: 750 de lei pe luna.
Chiar daca deocamdata vorbim despre o idee, politicienii contesta proiectul si il vad ca pe o palma data bisericii. De departe cel mai virulent a fost deputatul George Becali.
Si premierul Victor Ponta a asigurat ca nu va sustine aceasta initiativa.
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS