(P) Economia cazinourilor online și impactul asupra bugetului statului român
Cazinourile online au devenit o industrie tot mai prosperă în România, cu un impact semnificativ asupra economiei locale și naționale. Implicațiile financiare ale acestei industrii sunt multiple, de la generarea de venituri importante la buget, la crearea de locuri de muncă și contribuții fiscale substanțiale.
De asemenea, acestea au un impact și asupra altor sectoare economice conexe, precum IT-ul și industria de publicitate, toate acestea conturând un peisaj financiar dinamic.
Generarea de venituri la bugetul de stat
În urmă cu peste un deceniu cazinourile tradiționale și online funcționau la limita legalității și, cu toate că rulau sume impresionante de bani, nu achitau niciun fel de taxe, situație deloc avantajoasă pentru stat. Astfel, acum nouă ani, Guvernul României a decis să dea puteri sporite recentului înființat Oficiu Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), care a primit astfel dreptul de a reglementa piața jocurilor de noroc din țara noastră. Pe lângă rolul de autorizare, control și monitorizare, autoritatea a mai primit unul important: diminuarea evaziunii fiscale în domeniu și creșterea nivelului încasării taxelor și impozitelor la bugetul de stat.
Treptat, pe fondul exploziei pieței jocurilor de noroc online din România, cazinourile online au devenit o sursă majoră de venituri pentru bugetul național. Concret, conform unor rapoarte recente, doar în anul 2023, din activitatea cazinourilor fizice și online, România a încasat din impozite pe salarii și taxe directe și indirecte peste 800 de milioane de euro, la un grad de colectare de cca. 99%. Toate aceste încasări au adus venituri substanțiale la bugetul de stat, contribuind la dezvoltarea unor proiecte de infrastructură rutieră prioritare, precum construcția de autostrăzi și centuri ocolitoare, dar și la finanțarea unor sectoare importante, cum ar fi sănătatea și educația.
Crearea de noi locuri de muncă
Industria cazinourilor online nu doar că generează venituri directe foarte consistente, ci este și un mare angajator. Astfel, potrivit celor mai noi statistici, în industria jocurilor de noroc din România, inclusiv divizia online, ar exista circa 45 de mii de angajați. Dacă în privința cazinourilor fizice situația este destul de clară, în cazul platformelor online realitatea e puțin mai complicată. Operarea acestor site-uri online necesită o forță de muncă diversă, înalt calificată, de la programatori și dezvoltatori de software, până la experți în marketing digital, analiști de date și suport tehnic. Toți acești angajați, din domenii oarecum conexe gamblingului, contribuie prin activitatea lor și impozitul pe veniturile încasate, la creșterea economiei.
De asemenea, platformele de jocuri de noroc online colaborează cu diverse agenții de publicitate și marketing, oferind contracte importante care stimulează industria creativă. În plus, există o cerere crescută pentru servicii de suport în relațiile cu clienții, care sunt esențiale pentru menținerea satisfacției utilizatorilor.
Impactul pozitiv asupra economiei României
Pe lângă generarea de venituri și locuri de muncă, cazinourile online au un impact mai larg asupra economiei României, prin stimularea inovațiilor tehnologice. Industria jocurilor de noroc online a determinat dezvoltarea unor tehnologii de ultimă oră, inclusiv soluții de plată securizate și platforme de jocuri optimizate pentru dispozitive mobile. Toate aceste inovații au contribuit la îmbunătățirea experienței utilizatorilor și la dezvoltarea industriei IT din România.
De asemenea, expansiunea acelor cazinouri noi, digitale, a determinat o creștere a cererii pentru infrastructura de profil, inclusiv pentru servicii de internet rapid 5G și securitate cibernetică, ceea ce a încurajat investiții suplimentare în sectorul tehnologic.
Există și riscuri?
Pe lângă beneficiile evidente, există și câteva riscuri. În primul rând, este cunoscută problema dependenței utilizatorilor în domeniul jocurilor de noroc online, aspect care poate avea consecințe negative asupra finanțelor personale sau chiar economiei naționale. Concret, persoanele afectate de această adicție se pot confrunta cu pierderi financiare semnificative, cu impact direct în creșterea datoriilor personale și indirect, în scăderea sau chiar eludarea contribuțiilor către bugetul de stat.
O altă provocare a acestui domeniu este cea legată de reglementarea ineficientă și taxarea incorectă a platformelor de jocuri. Concret, dacă în procesul de monitorizare și reglementare oferit de ONJN apar anumite sincope, există riscul ca unele platforme să intre în zona gri și să evite plata impozitelor, ceea duce la pierderi economice semnificative pentru stat.
Industria cazinourilor online în România are, așadar, un impact financiar important, generând venituri semnificative pentru operatori și contribuind substanțial la bugetul de stat. Cifrele cu multe zerouri care se învârt în acest domeniu reflectă nu doar interesul crescând al consumatorilor, ci și eficiența operațională a cazinourilor online, care oferă o gamă tot mai largă de opțiuni de divertisment.
Decizie ONJN nr. 1420/29.07.2021
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS