“464 total, numărul total prezent - 399, voturi exprimate - 245, anulate - 3, numărul total de voturi valabil exprimate - 242, din care voturi pentru adoptarea moţiunii de cenzură - 238, contra - 4, abţineri, zero. Ca urmare a faptului că din totalul de 464 de parlamentari au fost prezenţi 399, din care 238 au votat pentru, moţiunea de cenzură a întrunit majoritatea voturilor cerută de Constituţie pentru pentru adoptare", a precizat secretarul Senatului, Marcel Vela, în plen.

"Având în vedere rezultatul voturilor exprimate de deputaţi şi senatori, Parlamentul României adoptă moţiunea de cenzură, retrage încrederea Guvernului României prin hotărârea Parlamentului nr. 1 pe 2018. Potrivit art 10 alin. 4, Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunere jurământului de membrii noului Guvern", a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.

La moțiunea de cenzură a votat și deputatul PSD Sorin Bota, care, după ce a introdus bilele în urnă, s-a dus și a salutat-o pe Viorica Dăncilă. Trebuie precizat faptul că parlamentarii PSD au fost prezenți în plenul Parlamentului, dar nu au votat, ca să fie siguri că nu vor exista trădări. De asemenea, a votat și fostul deputat PSD Corina Bogaciu, în prezent la Pro România, care nu semnase moțiunea de cenzură.

Votul a fost secret cu bile.

Moţiunea “Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!” a fost semnată de 237 de parlamentari PNL, USR, PMP, Pro România, ALDE, UDMR, minorităţi naţionale, dar şi doi de la PSD.

Mai multe detalii pe www.stirileprotv.ro.

Ce urmează după adoptarea moțiunii de cenzură

După adoptarea moţiunii de cenzură, Viorica Dăncilă este demisă, şi odată cu ea de toţi miniştrii din Guvern. Preşedintele Klaus Iohannis urmează să cheme la consultări, cel mai probabil chiar vineri, reprezentanţii partidelor parlamentare, pentru formarea unei majorităţi care să susţină un nou prim-ministru.

După ce preşedintele anunţă propunerea de premier decisă pe baza consultărilor, noul şef al Guvernului are la dispoziție 10 zile pentru a veni în fața Parlamentului ca să ceară votul pentru Cabinetul pe care îl va propune. Ca urmare, noul premier are nevoie de majoritate parlamentară.

Dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere noului Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură, teoretic Parlamentul poate fi dizolvat, dar nu şi în momentul de faţă, deoarece ne aflăm în ultimele 6 luni ale mandatului preşedintelui.

Totuşi, până la formarea noului Guvern, fostul executiv, în acest caz cel condus de Viorica Dăncilă, rămâne în funcţie, dar, conform Constituţiei, ”îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”.

Guvernul Dăncilă este al patrulea din istoria României democratice demis prin moţiune de cenzură, după guvernul Boc 2 (care a fost înlocuit de un guvern condus tot de Emil Boc), guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu și guvernul Grindeanu (înlocuit tot de un guvern PSD-ALDE, cel condus de Mihai Tudose).