"Populatia din Romania, Ungaria si Croatia este, in majoritate, in favoarea adoptarii euro, in timp ce in Bulgaria doar jumatate dintre cetateni sunt pentru trecerea la euro, dar exista si scepticism in special in Cehia si Suedia", a explicat Christine Gartner, scrie Agerpres.

In ceea ce priveste momentul in care tarile analizate in Raport, respectiv Romania, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Croatia, Cehia si Suedia, reprezentanta BCE a mentionat ca doar tara noastra a avut o data tinta, insa nici aceasta nu mai este de actualitate.

"Cat priveste un plan concret de adoptare a euro, avem programe de convergenta in fiecare tara, insa doar Romania a anuntat o data fixa, respectiv jumatatea anului 2019, dar se pare ca planurile sale s-au schimbat. Guvernul a precizat ca isi mentine angajamentul in privinta trecerii la moneda unica europeana, dar o noua data exacta va fi anuntata atunci cand Romana va fi pregatita pentru intrarea in zona euro", a mai spus Christine Gartner.

In privinta criteriilor nominale de convergenta, reprezentanta BCE a anuntat ca niciuna dintre cele sapte tari analizate nu le indeplineste pe toate.

La inflatie, referinta europeana a fost stabilita la plus 0,7%, astfel incat, cu exceptia Suediei, toate statele analizate, inclusiv Romania, se plaseaza sub acest nivel.

Pentru tara noastra, economistul BCE a mentionat ca, desi in prezent inflatia este la un nivel redus, pentru viitor exista riscul aparitiei unor presiuni inflationiste de care autoritatile trebuie sa tina cont.

Un alt criteriu indeplinit de toate statele analizate este cel legat de dobanzi, unde referinta a fost stabilita la 4% si toate tarile s-au plasat sub acest nivel, cele mai scazute dobanzi fiind in Cehia si Suedia.

Citeste si: Raport de convergenta 2016: Niciun stat din cele sapte aspirante la euro nu indeplineste criteriile de aderare. La ce capitole este corigenta Romania

In schimb, niciuna dintre tari nu indeplineste criteriul referitor la cursul de schimb, pentru ca nu au intrat in mecanismul ratelor de schimb (ERM II) premergator adoptarii euro. In plus, raportul mentioneaza faptul ca in Suedia, Ungaria, Polonia si Romania, cursul de schimb a inregistrat un grad relativ ridicat de volatilitate in perioada de referinta de doi ani.

In privinta pozitiei fiscale, Romania indeplineste atat criteriul cu privire la deficitul bugetar (sub 3% din PIB) cat si pe cel privind datoria publica (sub 60% din PIB).

Insa, "pentru anul 2016, Comisia Europeana preconizeaza cresterea ponderii datoriei publice in Bulgaria, Republica Ceha, Croatia, Polonia si Romania, precum si o dinamica de sens opus in Ungaria si Suedia. Proiectiile Comisiei Europene indica, de asemenea, faptul ca ponderea datoriei publice se va mentine, in anul 2016, la valori inferioare celei de referinta de 60% din PIB in toate tarile, cu exceptia Croatiei si a Ungariei", se mentioneaza in raport.

La categoria deficit bugetar, Croatia face obiectul unei proceduri de deficit excesiv, si trebuie sa reduca deficitul la valori inferioare celei de referinta in anul 2016.

Pentru Romania, desi sta bine in prezent, in raport se mentioneaza ca "sunt proiectate deviatii" de la obiectivele privind stabilitatea fiscala.

"Previziunile economice ale Comisiei Europene din primavara anului 2016 releva faptul ca Romania si-a indeplinit obiectivul bugetar pe termen mediu incepand cu anul 2013, dar risca sa devieze semnificativ de la acesta atat in anul 2016, cat si in 2017. Totodata, se estimeaza ca implementarea masurilor de relaxare fiscala anuntate va conduce, in anul 2017, la depasirea plafonului de 3% din PIB aplicabil deficitului bugetar si la plasarea datoriei publice pe o tendinta ascendenta", se mai arata in raport.

In consecinta, Comisia considera ca se impun in continuare reforme in aceste domenii si o politica fiscala prudenta, care sa determine indeplinirea rapida a obiectivului pe termen mediu, pentru a asigura sustenabilitatea finantelor publice.