Secretele Palatului Cotroceni, "martorul" tacut al intalnirilor care au schimbat destinul Romaniei
Simbol al schimbarilor politice, Palatul Cotroceni a ramas singura constanta a Capitalei. Principi, domnitori si presedinti au ravnit la palatul de pe dealul insorit al Cotrocenilor si la ce semnifica el: puterea. Curand, palatul isi va schimba "stapanul". Pana atunci, sa-i facem o vizita.
Joe Biden - Wow, ce cladire frumoasa!
Berlusconi - Iubesc Romania, ii iubesc pe romani!
Brigitte Bardot - Oh, ce frumusete!
De la presedinti de stat, ministri, sefi ai spionilor si inalti prelati, pana la vedete de film, sportivi si artisti, multi sunt cei care au calcat pragul Palatului. Si implicit, au admirat arhitectura ansamblului Cotrocenilor, poate unul dintre cele mai frumoase din Bucuresti.
Martor tacut al intalnirilor care au schimbat destinul unei tari, Palatul Cotroceni este el insusi un personaj care si-a trait istoria. De-a lungul a peste trei sute de ani, toate drumurile au dus aici, in padurea Cotrocenilor, la "jumatate de ceas" de vechii Bucuresti, cum consemnau scrierile secolului 17. Loc de cotrocit, adica de ascunzatoare pentru talhari, cum spune o legenda, schit calugaresc, apoi lacas pentru o minunata manastire, Cotrocenii au devenit, in timp, locul de refugiu pentru domnitori, resedinta pentru regi si apoi sediu pentru Presedintia Romaniei.
Indiferent insa despre ce vremuri vorbim, Cotrocenii au pastrat, fara tagada, parfumul unor istorii care s-au spus si s-au scris.
"Aici este Casa Domnului si aici poarta cerului care s-a inchis in fata dusmanilor mei", ar fi zis Serban Cantacuzino in 1678, cand si-a gasit refugiu la mosia Cotroceni- ca sa se salveze de furia boierilor rivali. Si tot atunci ar fi hotarat sa ridice aici, in semn de multumire, o biserica. Daramata, din pacate, intr-o singura noapte de regimul comunist. A fost reconstruita pe fundatia vechii manastiri si abia in 2009- resfintita.
Palatul Cotroceni a fost ridicat la cererea regelui Carol I in 1888, chiar in incinta manastirii, ca resedinta a familiei regale.
In anii 80, Nicolae Ceausescu a dat ordin sa se construiasca o aripa noua care, din 1990 este sediul Presedintiei Romaniei.
Ion Iliescu si Emil Constantinescu si-au facut biroul la etajul al doilea al Cotrocenilor, intr-o odaie care, inainte de 90 fusese dormitorul lui Nicolae Ceausescu. In 2004, Traian Basescu s-a mutat un etaj mai jos, intr-o camera de 30 de metri patrati. Acesta este locul unde se iau deciziile prezidentiale si de unde seful statului vorbeste la telefon, printr-o linie securizata de STS, cu orice omolog din lume.
Si tot aici exista un "fir scurt" audio-video catre toate institutiile tarii si catre teatrele de operatiuni unde sunt militari romani. Cele 12 celebre taste ale telefonului negru il conecteaza pe seful statului la tot ce intampla in tara si in lume. Iar convorbirile NU pot fi interceptate.
O singura data biroul presedintelui a fost deschis publicului: in 2009.
Aproape de biroul sefului statului se afla sala CSAT, apoi cabinetele oamenilor importanti pentru presedinte: consilierul pe probleme de securitate nationala, pe probleme legislative, sefa de Cabinet, purtatorul de cuvant si aghiotantul.
Acestia nu sunt, insa, "toti oamenii presedintelui". In preajma sefului statului, - sunt intotdeauna cei care ii asigura paza, celebrii SPP-pisti. Nu-i vedem mereu, insa stim ca sunt acolo. Mai ales cand presedintele are oaspeti, fie pentru intruniri oficiale sau depunere de juraminte, fie pentru receptii sau intalniri private.
Zona in care ajung invitatii este splendida: Holul de Onoare aminteste de Opera din Paris, apoi Salonul Ambasadorilor, unde seful statului are intalniri oficiale, ori Salonul Albastru, unde presedintele l-a invitat pe Printul Charles, de pilda. Receptiile si depunerile de juramant sunt organizate in Sala Unirii.
Ii stim deja pe "locatarii" de pana acum ai palatului. Iar curand va merge la serviciu, la Cotroceni, al patrulea presedinte al Romaniei ales prin vot democratic.