Primaria Bucurestiului are 860 de functionari publici si zece consilieri personali ai primarului, fata de 207 angajati (69 functionari si 138 personal contractual) la nivelul Primariei Berlinului. Comparativ, Capitala Romaniei are 1,88 milioane de locuitori, fata de cei 3,46 milioane de locuitori ai Berlinului.

”Primaria Bucuresti are 55 de consilieri locali, (...) mai multi decat Londra. Autoritatea Londrei este reprezentata de primarul Londrei si de Adunarea Londrei, care are 25 de membri, cu 30 mai putin decat numarul de consilieri ai Primariei Bucuresti, la o populatie de 7,4 milioane de locuitori si un buget de cheltuieli estimat pentru 2017-2018 la 11 miliarde lire”, a anuntat CNIPMMR.

De asemenea, numarul de consilieri din Primaria Capitalei este cat in primaria din Madrid, care are o populatie de 3,2 milioane de persoane, ce se dubleaza daca luand in considerare zona metropolitana in intregul ei si care administreaza un buget de cinci ori mai mare.

Numarul de consilieri din primarie il depaseste si pe cel din Budapesta, unde deciziile sunt luate de cei 33 de membri ai Adunarii Generale, deci cu 22 mai putini decat in Bucuresti.

Conducerea CNIPMMR arata ca este necesara si o reforma profunda a sistemului bugetar, imbunatatirea solutiilor de e-guvernare, digitalizarea administratiei publice, ”cu restructurarea posturilor din administratia publica locala si centrala care intretin nejustificat birocratia, raportat la numarul foarte mare de bugetari (numarul de posturi ocupate in institutiile si autoritatile publice in luna februarie 2017 a fost de 1.189.873)”.

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania sustine astfel necesitatea cresterii calitatii serviciilor publice, dar si testarea periodica si perfectionarea periodica a bugetarilor.

Oficialii CNIPMMR spun totodata ca este nevoie de o evaluare si monitorizare permanenta a activitatii bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor.

Referitor la viitoarea lege a salarizarii unice, CNIPMMR sustine necesitatea fundamentarii ample a noii legi, analizarea impactului socio-economic, al impactului financiar asupra bugetului de stat consolidat, atat pe termen scurt, pentru anul curent, cat si pe urmatorii cinci ani, a modificarilor cheltuielilor si veniturilor bugetare. Consiliul vorbeste totodata si de respectarea principiilor responsabilitatii, precautiei si a tintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB.