Producatorul iPhone a contestat in decembrie ordinul Comisiei Europene, care considera ca Apple a beneficiat de avantaje ilegale oferite de guvernul irlandez.

Decizia Comisiei a fost criticata de administratua Obama, potrivit careia UE vrea sa primeasca bani care ar trebui sa ajunga in Statele Unite, scrie News.ro.

Administratia Trump, care a propus oferirea unei scutiri fiscale pentru profituri corporative de 2.600 de miliarde de dolari pastrate in strainatate, in cadrul reformei fiscale, nu a anuntat nimic public in acest caz.

”Pot confirma ca Statele Unite au facut o cerere la Curtea Generala a Uniunii Europene pentru a interveni in cazul referitor la aplicarea retroactiva a reglementarilor UE privind ajutoarele de stat”, a spus sursa.

Cazul ar urma sa fie audiat la sfarsitul lui 2018, a declarat o alta sursa.

Apple a sustinut ca este o tinta comoda pentru UE si ca Executivul comunitar s-a folosit de o teorie absurda pentru a impune cu o suma punitiva.

De ce nu vrea Irlanda cele 13 mld. de euro de la Apple

Comisia Europeana a cerut Irlandei, in august anul trecut, sa recupereze de la grupul american Apple impozite neplatite pentru perioada 2003-2014 in valoare de pana la 13 miliarde de euro, plus dobanzi, in contul unor "facilitati fiscale" de care a beneficiat grupul american din partea autoritatilor irlandeze.

Ministrul de Finante irlandez, Michael Noonan, a anuntat, imediat dupa ce Comisia Europeana si-a anuntat decizia, ca o va contesta in instanta.

Taxele pe care Apple trebuie sa le returneze Irlandei, la presiunea Comisiei Europene, ar reprezenta intregul buget pentru de sanatate al tarii, ar ajuta la constructia a 100.000 de case pentru saraci sau ar putea fi folosite pentru plata unei parti importante din datoria publica a tarii, comenteaza Bloomberg. Cu toate acestea, de ce nu vrea Guvernul de la Dublin acesti bani de la cea mai mare companie din lume?

Executivul de la Dublin a venit si cu explicatii pentru pozitia sa. Sistemul de impozitare al Irlandei face parte din politica tarii de a atrage investitii straine si, datorita acestui sistem, giganti ca Google si Facebook si-au deschis birouri la Dublin.

Potrivit autoritatilor, chiar daca Irlanda a fost fortata de criza sa ia un ajutor de salvare de la FMI si CE, in urma cu sase ani, sistemul de taxare a rezistat presiunii de a fi schimbat si tocmai acest sistem a contribuit la iesirea economiei din criza si la atragerea de investitii straine masive.

“Daca schimbam sistemul este ca si cum am musca mana care ne hraneste”, a spus Noonan, la postul national de radio, adaugand ca daca nu lupta acum pentru a pastra sistemul de taxare, generatiile viitoare vor avea de pierdut.

Amazon si McDonald's, investigate pentru acordurile fiscale incheiate cu Guvernul din Luxemburg

Totodata, Apple si Guvernul de la Dublin neaga orice intelegere pentru ca gigantul american sa evite plata taxelor in aceasta tara. Producatorul iPhone-ului este cea mai puternica din cele 700 de companii americane care au sediul aici, cu 140.000 de angajati, potrivit Camerei de Comert Irlandeze.

“Este vorba despre reputatia noastra”, a spus la randul sau Peter Vale, tax partner la Grant Thornton, cu sediul in Dublin. “Nu suma este problema, ci implicatiile pe care le-ar avea aceasta situatie care ar sugera ca Irlanda incheie acorduri neserioase in privinta taxelor si ca ofera tratament preferential, ceea ce nu este cazul”, a adaugat el.

Reactia Apple nu a intarziat sa apara. "Apple respecta legislatia si plateste toate taxele pe care le datoreaza oriunde opereaza. Vom face recurs si suntem increzatori ca decizia va fi inversata", a informat compania americana intr-un comunicat de presa, imediat dupa decizia CE. "Argumentul Comisiei nu vizeaza cat de mari sunt taxele platite de Apple ci modul in care Guvernul colecteaza banii. Va avea un efect profund si nefast asupra investitiilor si crearii de locuri de munca in Europa", a precizat gigantul american.

Amazon si McDonald's au fost la randul lor investigate pentru acordurile fiscale incheiate cu guvernul din Luxemburg, iar Comisia Europeana ar putea sa isi anunte decizia in august. Irlanda, Olanda, Luxemburg, precum si companii precum Starbucks si Fiat Chrysler Automobiles au contestat la randul lor in justitie ordinele Comisiei Europene pentru plata retroactiva a taxelor.