Judecatorul Lucy Koh din San Jose, California, considera ca suma prevazuta in acord este prea mica, avand in vedere probele existente impotriva companiilor. 

"Exista dovezi substantiale si convingatoare ca fondatorul Apple Steve Jobs a fost una dintre, daca nu chiar figura centrala a acestei conspiratii", a spus judecatorul, oferind detalii legate de situatiile in care au fost implicati Jobs si alti directori de companii din Sillicon Valley. 

Reprezentantii Apple si Google au refuzat sa comenteze, iar un purtator de cuvant al Intel s-a declarat dezamagit. Avocatii angajatilor care sunt parte in proces, precum si un reprezentant al Adope nu au putut fi contactati.

In plangerea facuta in 2011, angajatii sustin ca asocierea companiilor le-a limitat mobilitatea de angajare si implicit salariile. 

Cazul a atras o atentie speciala, datorita posibilitatii aprobarii de catre judecator a unor despagubiri mari si pentru eventualele informatii din interiorul unora dintre companiile tehnologice de elita ale Statelor Unite. 

Dosarul se bazeaza in mare parte pe emailuri in care Steve Jobs, fostul director al Google Eric Schmidt si sefi ai unor companii concurente au planuit sa evite furtul de ingineri. 

Koh a dat ca exemplu un schimb de emailuri, dupa ce un reprezentant al departamentului de resurse umane de la Google a solicitat un angajat al Apple. Schmidt i-a spus lui Jobs ca reprezentantul respectiv va fi concediat. Jobs a trimis apoi mesajul lui Schmidt unui director de resurse umane de la Apple, insotit de un semn "smiley face".  Koh a mai dezvaluit un schimb de mesaje din 2006, legat de planul Google de a deschide un centru de inginerie la Paris, unde dorea sa angajeze trei fosti ingineri ai Apple, dar Jobs s-a opus. Jobs a scris ca Apple ar prefera ca Google sa nu angajeze acele persoane.  Google l-a informat atunci pe Jobs ca in urma "preferintei sale" va renunta la planurile referitoare la centrul din Paris. 

Cele patru companii au convenit sa incheie un acord cu angajatii in aprilie, cu putin timp inainte de proces.

Reclamantii intentionau initial sa solicite despagubiri de 3 miliarde de dolari, suma care ar fi putut sa fie triplata la 9 miliarde de dolari, potrivit legislatiei antitrust.  Avocatii acestora au cerut judecatorului sa aprobe acordul, intrucat angajatii se vor confrunta cu riscuri serioase la apel. Unii dintre reclamanti au contestat insa acordul, afirmand ca ambele parti ar trebui sa revina la masa negocierilor, in speranta obtinerii unei sume mai mari.