Romanii petrec online cinci ore si jumatate pe zi. Cei mai multi pe email si pe site-urile de stiri
Romanii petrec online, in medie, cinci ore si jumatate pe zi, cele mai populare activitati fiind consultarea email-ului, citirea stirilor si cautarea de informatii despre produse, potrivit unui studiu prezentat marti la conferinta "Mediafax Talks about the Value of Broadband".
Studiul "Broadband-ul fix in Romania. Utilizatori, tendinte si impact economic", realizat de UPC cu sprijinul Roland Berger Strategy Consultants a relevat ca 21% dintre romani stau online cel putin 8 ore zilnic.
Aproape toti utilizatorii romani - 96% - folosesc email-ul si 87% retelele de socializare. O pondere la fel de importanta - 95% citesc stiri pe internet, iar 92% cauta informatii despre produse.
Mai mult de jumatate dintre ei (56%) au un cont de Facebook, peste media europeana. Totodata, au ramas fideli mesageriei instant, intr-o proportie de 78%, iar 44% folosesc internetul pentru conversatii video (ex. Skype).
79% folosesc internetul pentru muzica, video streaming (65%), jocuri (62%), TV streaming (49%), descarcare filme (45%), descarcare jocuri (31%), descarcare carti (31%), video streaming (pay per view) - 10%.
Aproape jumatate dintre consumatorii romani de internet au cel putin o activitate zilnica de divertisment mare consumatoare de banda: urmaresc filme, descarca sau se joaca online.
Pentru cautatea unui loc de munca apeleaza la internet 62% dintre utilizatori, internet banking fac jumatate dintre ei, cumparaturi online (macar o data pe luna) - 29%.
Plata taxelor si impozitelor este facuta online de 18% dintre utilizatorii romani de internet, in timp ce 16% dintre ei primesc online rezultate medicale, iar 10% isi fac programari medicale.
Pentru cumparaturi online, romanii cheltuiesc in medie 300 de lei pe luna, indreptandu-se in special catre site-urile romanesti. Cei mai multi romani comanda online fara a plati (14%), 9% cumpara si platesc online, iar 6% nu au un comportament consecvent. Cele mai cautate produse cumparate online sunt electronicele, produsele de imbracaminte si incaltaminte si accesoriile vestimentare. Pe urmatoarele locuri sunt produsele cosmetice si de ingrijire personala, serviciile si produsele de telecomunicatii, cartile, comenzile de mancare si biletele de avion/ tren/ autobuz.
Unul dintre domeniile cu cele mai spectaculoase cresteri ale interesului utilizatorilor este educatia, 49% dintre utilizatori folosind internetul pentru cel putin un tip de activitate educationala. Peste jumatate dintre utilizatori (55%) si-ar dori sa poata participa online la cursuri la distanta, 51% ar vrea sa poata obtine de acasa o diploma de la o universitate din Europa, iar 46% - de la o universitate din tara. Aproape o treime dintre utilizatori - 31% - si-ar dori sa invete o limba straina primind lectii online de la un vorbitor nativ, prin videoconferinta.
Pentru acces la internet, 70% dintre utilizatori folosesc un desktop, 60% - un laptop, 32% - un smartphone, 14% - o tableta, 12% - televizorul si 9% - telefonul mobil.
Peste jumatate - 59% - dintre romani spun ca internetul este un serviciu indispensabil pentru familiile lor. Procentul este aproape dublu fata de cel privind necesitatea accesului la televiziune (33%) si aproape egal cu cel privind conectarea la surse de apa potabila - 63%.
Cea mai mare pondere a utilizatorilor de internet din Romania de peste 15 ani se inregistreaza in grupa de varsta 15 - 19 ani (7% din populatia de peste 15 ani) - 87%, similara cu ponderea utilizatorilor din grupa de varsta 20 - 24 de ani (9% din populatie) - 86%.
Dintre cei cu varste intre 25 si 34 de ani (19% din populatia de peste 15 ani), 78% folosesc internetul, la grupa de varsta 35 - 44 de ani (tot 19%) sunt 63%, la 45 - 54 de ani (14%) sunt 42%, la 55 - 64 de ani (15%) - 23%, iar dintre romanii de peste 65 de ani, care reprezinta 18% din poplatia de peste 15 ani, doar 6% folosesc internetul. Totodata, 77 % din cei care folosesc intensiv internetul sunt angajati, studenti sau liceeni.
Aproape de cinci ori mai multi utilizatori de internet fata de non-utilizatori declara ca au venituri de peste 1.500 de lei.
Romanii se bucura de unele din cele mai mari viteze de acces la internet din Europa. Romania se afla pe locul 2 in UE, dupa Belgia, ca pondere a conexiunilor de mare viteza: 62% din conexiunile din Romania sunt de peste 30 Mbps, fata de 18 la suta in UE, iar un sfert din conexiuni sunt de peste 100 Mbps, comparativ cu 5.9% in Europa.
Pe de alta parte, gradul de penetrare broadband in randul consumatorilor individuali era de 56% in 2013, sub media europeana de 76%. Acest procent plaseaza Romania pe locul 26 intre cele 28 state membre UE. Romania devanseaza Grecia si Bulgaria, unde procentajele sunt de 55%, respectiv 54%. Principala cauza a acestui decalaj este rata scazuta de penetrare in mediul rural: doar 36% din familiile din mediul rural din Romania au acces la broadband, comparativ cu 70% din familiile din mediul urban. Rata scazuta de penetrare a internetului in Romania este cauzata si de faptul ca segmente importante ale populatiei nu au inca acces la echipamente IT&C, in principal la calculatoare.
In Romania, doar 15% din familiile cu venituri mici folosesc broadband fata de media UE de 47% si comparativ cu 74% din familiile romanesti cu venituri mari.
Potrivit unor date ale Comisiei Europene, in 2013, 42% dintre romani nu au folosit niciodata internetul, fata de 21% dintre cetatenii UE, 41% dintre romani nu aveau nicio abilitate digitala, fata de 14% dintre europeni, iar 80% dintre ei aveau abilitati digitale insuficiente, media UE fiind din acest punct de vedere de 39%.
Ponderea populatiei care cumpara online in Romania este de 8,3%, media europeana apropiindu-se de jumatate (47%), iar a populatiei romane care interactioneaza online cu autoritatile - de 5%, fata de 41 la suta in UE, mai arata datele CE.
Datele prezentate in studiu au fost colectate de catre GfK Romania, in cursul lunii octombrie 2013, prin interogarea a 1.000 de persoane cu varsta intre 15 si 55 de ani. De asemenea, in studiu au fost incluse 300 de companii. Pe langa interogarea cantitativa, au fost realizate interviuri individuale cu lideri de opinie din domeniul afacerilor, educatiei si al sanatatii. Datele din studiu au fost completate cu informatii statistice de la institutii precum Comisia Europeana sau OCDE si cu analizele realizate de catre Roland Berger Strategy Consultants.