În acest an, de Revelion, numărul turiştilor a crescut, având în vedere majorarea puterii de cumpărare şi, mai ales, prezenţa voucherelor de vacanţă, care au compensat lipsa zăpezii din unele staţiuni şi au dus la o creştere de 4,5% a numărului de turişti faţă de Revelionul 2017/2018.

"Ca în fiecare an, România rămâne principala opţiune de vacanţă a turiştilor români. Tarifele de cazare accesibile, mâncarea mai ieftină decât oriunde în destinaţiile străine concurente şi faptul că pentru prima dată au fost distribuite voucherele de vacanţă şi personalului bugetar, au făcut ca numărul de români din staţiunile autohtone să crească de la an la an. Pe de altă parte, chiar dacă nu a devenit, aşa cum ne dorim cu toţii, o destinaţie internaţională importantă, un numar din ce în ce mai mare de străini au început să ia în calcul România atunci când îşi plănuiesc vacanţa de Revelion", a spus Dragoş Răducan, prim-vicepreşedinte executiv FPTR.

Ca de obicei, destinaţiile cu tradiţie au fost foarte solicitate, înregistrându-se la nivel naţional o creştere a numărului de turişti cu 4,5% faţă de anul trecut. Cele mai multe locuri vândute de Revelion s-au înregistrat în turismul rural. Astfel, 57.000 de turişti au preferat să-şi petreacă noaptea de Revelion la pensiuni, fiind, totuşi, cu 1,7% mai puţini faţă de anul trecut. Datorită pachetelor consistente de servicii, în acest segment s-au înregistrat cele mai lungi sejururi, de până la cinci nopţi.

Peste 28.000 de români au ales să petreacă sărbătorile de iarnă în staţiunile balneare, similar cu anul trecut. În acest an, o creştere s-a înregistrat în zonele montane, unde 37.000 de persoane au optat să-şi petreacă vacanţa de Revelion la munte, cu 2,7% mai mult faţă de anul 2017. Aceste evoluţii statistice sunt în limita marjei de eroare, ele fiind nesemnificative.

Cea mai mare creştere procentuală s-a înregistrat pentru ofertele de Revelion ale hotelurilor din marile oraşe ale României, unde au plătit un pachet de minimum 2 nopţi peste 42.000 de persoane, în creştere cu 16,5% faţă de anul trecut. Creşteri s-au înregistrat în Delta Dunării, dar şi pe Litoral, numărul turiştilor veniţi în aceste destinaţii fiind, totuşi, foarte mic, din cauza numărului restrâns de locuri de cazare încălzite.

În ceea ce priveşte tarifele percepute în perioada Revelionului, se constată că acestea s-au majorat faţă de 2018 cu o medie de 4%, cu mult sub creşterea elementelor care compun tariful, cum ar fi utilităţile şi salariile, care au avut creşteri de până la 25% în anul 2018, diferenţa fiind compensată prin scăderea TVA-ului, dar mai ales prin scăderea profitului hotelurilor.

Din calculele FPTR, românii au cheltuit peste 187,5 milioane de lei (40 milioane euro) pentru achiziţionarea pachetelor de Revelion în ţară, în creştere cu 8,5% faţă de anul anterior. Cele mai căutate zone au fost Valea Prahovei, Poiana Braşov, Păltiniş, Rânca, Strajă, Călimăneşti, Felix şi zonele tradiţionale rurale Bran-Moieciu, Maramureş, Bucovina.

Românii care au ales să îşi petreacă vacanţa de sărbători în străinătate au avut de ales între destinaţii de schi şi sporturi de iarnă, pachete turistice de tip city-break în oraşe europene şi destinaţii exotice îndepărtate. Chiar dacă au beneficiat de un număr mai mare de zile libere, doar 10.500 de turişti români au apelat la agenţiile de turism pentru petrecerea Revelionului în străinătate.

Numărul celor care au petrecut sărbătorile de iarnă în alte ţări a scăzut cu aproximativ 5% faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă, aceştia cheltuind însă o sumă similară cu cea de anul trecut, aproximativ 6,1 milioane de euro. Cei mai mulţi şi-au cumpărat pachete pentru destinaţii de schi şi sporturi de iarnă în Austria, Franţa, Italia şi Bulgaria.

De-a lungul anului 2018, majoritatea românilor au ales să-şi organizeze pe cont propriu vacanţele, astfel că numărul turiştilor români care îşi cumpără servicii turistice folosind sisteme de rezervări online este în continuă creştere, apreciază reprezentanţii FPTR. Aceşti turişti rezervă în special bilete de avion şi cazări în destinaţii externe, renunţând la serviciile de masă şi agrement, specifice perioadei.