In Franta si in alte tari ale lumii, numele Clarei Zetkin este adeseori necunoscut, poate chiar ignorat. Insa Clara Zetkin, o femeie din Germania, a fost un lider al miscarii muncitoresti, o revolutionara si o feminista. In timpul vietii sale, era mai cunoscuta decat Rosa Luxemburg, scrie News.ro.

1857-1889: Anii de tinerete

Clara Zetkin s-a nascut cu numele Clara Eissner, pe 5 iulie 1857, in orasul Wiederau din landul Saxonia. Fiica a unui invatator, a facut studii pedagogice la Leipzig, unde a locuit pentru o vreme alaturi de membrii familiei sale. A fost influentata de la o varsta frageda de ideile social-democratiei. Discutiile erau in acei ani tot mai animate in randul familiei, in special in legatura cu drepturile femeilor. In 1878, s-a inscris in Sozialistischen Arbeiterpartei (SAP), stramosul actualului Partid Social Democrat (SPD) din Germania, si a rupt definitiv legatura cu familia.

La intrunirile clandestine ale socialistilor, a intrat in contact cu tinerii studenti imigranti rusi. In acel mediu l-a cunoscut pe Osip Zetkin, un rus expulzat din tara lui natala din cauza ideilor sale despre tarism. Tanara germana s-a indragostit de ideologul rus. Osip a fost insa alungat din Germania in 1880. Clara a avut acceasi soarta si a trebuit sa plece in exil. Cei doi s-au mutat la Paris, unde au trait intre anii 1882 si 1889. Au avut doi copii. Fara sa casatoreasca niciodata, Clara a adoptat numele de familie al partenerului ei de viata. Clara si Osip Zetkin au frecventat comunitatea rusa revolutionara instalata in capitala franceza si erau foarte apropiati de miscarile muncitoresti din Franta si Germania. In timpul acelei perioade pariziene, Clara si-a dezvoltat ideologia despre notiunea de feminism.

In 1889, Osip a murit. In fata durerii, Clara s-a implicat tot mai mult in activitati militante.

1889 - 1910: Feminista si jurnalista

Invitata sa participe la pregatirea Congresului Muncitoresc International, care a avut loc la Paris in iulie 1889, Clara a sustinut cu acea ocazie primul ei discurs: ”Pentru eliberarea femeii”.

In 1891, s-a intors in Germania si a infiintat in anul urmator ziarul Die Gleichnet (Egalitatea), primul cotidian politic feminist. Pana in 1917, acest cotidian i-a permis sa isi promoveze ideile. Clarei Zetkin i se datoreaza ideea declararii Zilei Internationale a Femeii. Cu ocazia celei de-a doua conferinte internationale a femeilor socialiste, din 26 si 27 august 1910, Clara Zetkin a propus alocarea unei zile speciale in care femeile sa isi revendice drepturile. Participantele la conferinta, care proveneau din 17 tari, au adoptat acea propunere. In urma unei greve a femeilor muncitoare din Sankt Petersburg in 1917, traditia Zilei de 8 Martie a fost instaurata. Insa abia in 1977 Ziua Internationala a Femeii a fost adoptata oficial si de Organizatia Natiunilor Unite (ONU).

1912-1918: Pacifista angajata

Clara s-a declarat in mod deschis impotriva razboiului care se profila in acea perioada. Alaturi de buna ei prietena Rosa Luxemburg, o alta revolutionara germana, a participat la numeroase actiuni contra razboiului. La Basel, in 1912, la Congresul Socialist International, Clara, secretara miscarii internationale a femeilor socialiste, le-a indemnat pe femeile din lumea intreaga sa lupte impotriva razboiului. Doi ani mai tarziu, a protestat fata de invadarea Frantei si Belgiei de catre trupele tarii sale si a aderat la Liga Spartachista, o miscare revolutionara, care milita pentru oprirea razboiului.

Clara Zetkin a fost organizatoarea primei conferinte internationale pacifiste a femeilor din Berna, in Elvetia, pe 26 martie 1915. A redactat celebrul manifest ”Femei ale proletariatului, unde sunt sotii vostri, unde sunt fiii vostri?”. Acea reuniune i-a adus mai multe luni de inchisoare dupa intoarcerea in Germania.

1920: Participarea in secret la Congresul din Tours

Devenita conducatoare a Partidului Comunist German in 1920, Clara Zetkin a fost delegata de Lenin sa asiste la Congresul din Tours, pe 25 decembrie 1920. Acel faimos congres a dus la aparitia comunismului francez. Guvernul din Franta i-a refuzat insa viza de intrare. Contra tuturor asteptarilor, Clara si-a facut aparitia in plin congres si a sustinut in fata participantilor o alocutiune in limba franceza. Discursul ei a insistat in special pe ideea unitatii partidului socialist. A fost aclamata la scena deschisa de numerosi partizani ai Internationalei a III-a si chiar de cei mai reticenti dintre simpatizantii ideologiei comuniste. Congresul s-a incheiart cu un val de ovatii pentru Clara Zetkin. A plecat, tot in mare secret, la fel cum venise. Trecerea frauduloasa a frontierei i-a indignat pe simpatizantii dreptei. O intreaga dezbatere a fost initiata in Franta, ce viza slabiciunea sigurantei interne: o ancheta a fost deschisa pentru posibile neglijente in serviciu.

1923-1933: In razboi contra fascismului

Membra a Kominternului (Internationala comunista), Clara Zetkin a prezentat in 1923 un raport despre fascism. In acel document, ea a analizat bazele fascismului, de la instaurarea lui in Italia si premisele aparitiei acestuia in Germania.

La alegerile din 31 iulie 1932, Hitler a obtinut 38% din totalul voturilor. Noul Reichstag trebuia sa se reuneasca. Cu ocazia acelei prime sedinte a noului Parlament, Clara Zetkin, aleasa deputat dupa razboi, a sustinut discursul de deschidere. A lansat cu acea ocazia un rechizitoriu vibrant impotriva nazismului, in fata unei sali arhipline. ”Inainte de orice, trebuie sa distrugem fascismul, care vrea sa duca in neant, prin gloante si prin sange, manifestarile clasei muncitoare. Prioritatea momentului este de aceea de a face front comun, noi, toti muncitorii, pentru a respinge fascismul”, a spus ea. A fost ultimul mare discurs public rostit de Clara Zetkin.

”In urma succesului decisiv obtinut de hitleristi in alegeri, Clara Zetkin s-a refugiat la sovietici”, anunta Le Figaro, la o zi dupa moartea activistei germane. Intr-adevar, Clara Zetkin a murit intr-un azil pentru batrani din apropiere de Moscova, pe 20 iunie 1933.