Ce a dus, de fapt, la dezastrul Concordia. Principala problema a vaselor de croaziera
Despre tragedia navei care a esuat vineri seara, in largul Toscanei, s-a scris in toata presa internationala. Desi Francesco Schettino, capitanul vasului de croaziera Costa Concordia, a fost arestat si interogat de procurorii italieni referitor la imprejurarile care au dus la scufundarea pachebotului ce numara peste 4.200 de pasageri la bord, motivele care au dus la dramatica intamplare nu au fost inca scoase la lumina. Specialistii cred ca incidentul ridica noi intrebari vizavi de siguranta vaselor de croaziera de mari dimensiuni, noteaza Financial Times.
Principala intrebare este la fel de veche ca si industria navelor de croaziera: Cati pasageri si cati membri ai echipajului pot fi evacuati in siguranta, in caz de urgenta? Eforturile celor aproape 4.300 de calatori si ai celor 1.000 de membrii ai echipajului de a parasi bordul Concordia sugereaza unora dintre observatori ca, mizand pe tehnologia de evacuare existenta si pe ajutorul echipajului, raspunsul ar putea fi „mai putini oameni decat capacitatea unor nave”.
Clay Maitland, avocat specializat pe transport maritim, care administreaza registrele Insulelor Marshall, al treilea cel mai mare registru de nave din lume, subliniaza faptul ca unele vase de croaziera – cum ar fi Royal Carribbean International’s Allure of the Seas – transporta in jur de 6.360 de pasageri si mai mult de 1.000 membri ai echipajului.
"Din acest motiv, exista intrebari vizavi de modul in care au fost evacuati pasagerii”, explica Maitland. „Evacuarea oamenilor de pe Costa Concordia nu este un lucru usor, dar cu siguranta mult mai rapid de realizat in comparatie cu alte nave de dimensiuni mult mai mari.”
Evacuarea reprezinta pentru industria navala provocarea de a gasi echipajul pregatit corespunzator.
Liniile de croaziera, care platesc ofiterii mult mai bine decat alte companii navale, atrag, in general, personal de punte si ingineri de inalta calitate. Insa majoritatea membrilor echipajului (de ordinul sutelor) la bordul navelor straine primesc doar patru pana la cinci zile de instructaj de siguranta, dupa cum declara Andrew Linington, directorul de comunicare pentru Nautilus International, un sindicat al ofiterilor de nave.
„In timp ce echipajul de baza este instruit la nivel ridicat, personalul care se ocupa de pasageri primeste doar un minim de instruire de baza”, adauga Linington. „Este o fractiune a instructajului de siguranta acordat echipajului de cabina al unei companii aeriene. ”
Dimensiunea tot mai mare a navelor de croaziera reflecta aceleasi principii economice care au stat la baza crearii a tot mai multe containere maritime. Operarea unei nave cu o capacitate dubla fata de cea a unei ambarcatiuni mai mici genereaza rar costuri pe masura, de doua ori mai mari. Navele mai mari se bucura de economii de scara semnificative.
Consiliul European al Navelor de Croaziera, organism al industriei comerciale europene, insista asupra recordului de siguranta al acestui sector, care a fost cel mai bun din industria de turismului din ultimii 20 ani.
Toti cei implicati sunt de parere ca navele de croaziera moderne sunt de departe mult mai usor de manevrat si detin un sistem de navigatie mai bun decat orice alt tip de nava de pasageri anterior.
Scena de saptama trecuta ridica noi intrebari cu privire la masurile de siguranta deja existente: Au tinut sau nu pasul odata cu evolutia navelor? Cei 1.000 de pasageri ai minunatului Atlantic al secolului al XX-lea puteau sa se adune la puntea barcilor de salvare, insa aranjamentele necesare pentru evacuarea a 5.000 de pasageri sunt inevitabil mult mai complexe.
In ce consta echipamentul de salvare
Linington spune ca echipamentul de salvare de baza – barci de salvare, barci de salvare rapide si plute de salvare - de la bordul celor mai multe nave s-a schimbat foarte putin de la dezastrul Titanicului, cand peste 1.500 persoane si-au pierdut viata in aprilie 1912.
Accidentul de vineri ar putea determina declansarea unor dezbateri cu privire la posibilitatea implementarii unor noi tipuri de ambarcatiuni de salvare, care in prezent arata mai mult sau mai putin ca niste barci normale.
„O multime de proiectanti au venit cu propuneri tehnice convenabile si realizabile”, a mai declarat directorul de comunicare. Speranta industriei este revizuirea, iar rezultatul acestui proces trebuie sa apara inainte de producerea unui alt accident.
Avocatul Maitland considera ca industria ar trebui sa se considere norocoasa ca accidentul navei Concordia a avut loc in ape linistite, aproape de tarm. „Ganditi-va pentru un moment cum ar fi fost ca accidentul sa fi avut loc in mijlocul Marii Caraibelor sau in Marea Mediterana pe timp de furtuna”, a adaugat acesta.