Sondajul a fost realizat pe un esantion de 25.000 de persoane, aproape 20% dintre acestea recunoscand ca aleg uneori sa denatureze adevarul.

“Evident, cifrele sunt socante, dar avand in vedere concurenta de pana la 80 de oameni pentru un singur job, nu e de mirare ca unii dintre ei aleg sa incalce putin regulile, ca sa poata intra pe piata muncii”, spune Tony Wilmot, fondatorul Staffbay, compania care a demarat studiul.

“E imbucurator sa vedem ca 80% dintre cei care cauta un loc de munca sunt sinceri, dar este evidenta nevoia tuturor de a se diferentia si de a iesi in evidenta”, adauga Wilmot. “CV-urile obisnuite nu mai sunt suficiente in aceste vremuri; angajatorii vor sa afle cat mai multe despre aplicanti inainte de a-i chema la un interviu, dar le este greu sa faca asta dintr-un simplu CV.”

Mai devreme anul acesta, s-a ajuns la concluzia ca o parte dintre cei care se recomanda in CV drept absolventi de facultate ar putea sa minta. Fenomenul a ajuns in atentia autoritatilor dupa ce mai multe universitati au fost acuzate de “fabricarea” diplomelor.

Un serviciu de verificare a diplomelor este pe cale sa fie lansat in curand de catre Consiliul pentru Educatie Superioara din Anglia. Acesta va permite angajatorilor sa verifice acuratetea datelor pe care cei care solicita o slujba le trec in CV.

Cercetarile anterioare au aratat ca cel mai des intalnite exagerari sunt cele legate de experienta la locul de munca (care uneori nu exista deloc), cursurile urmate si calificarile obtinute.

Cei mai multi scriu ca au absolvit unumite cursuri sau specializari, desi acestea nu au fost niciodata finalizate. In luna mai a acestui an, Scott Thompson, fostul director de la Yahoo, a fost acuzat de inventarea unor astfel de calificari in CV. Thompson a demisionat in timpul scandalului, dar a sustinut ca a luat aceasta decizie din cauza bolii de care sufera.

Potrivit revistei americane Forbes, majoritatea oamenilor aleg sa modifice datele angajarii pentru a minimiza perioadele in care nu au avut un loc de munca. Motivele pot fi frica de a nu fi criticat pentru schimbarea locului de munca, pauza aferenta concediului de maternitate in cazul femeilor, sau chiar petrecerea unei perioade dupa gratii.

Pentru a nu fi criticati din cauza varstei, unele persoane aleg sa omita locurile de munca anterioare sau data absolvirii liceului si a facultatii. La un nivel mai aprofundat, multi isi exagereaza realizarile pe care le-au avut la joburile precedente, sustinand, de exemplu, ca au ajutat la cresterea vanzarilor cu peste 80% sau ca au manageriat echipe de zeci de angajati.

Alte practici des intalnite sunt afisarea unui salariu mai mare pentru ultimul loc de munca, in speranta unei oferte viitoare cat mai generoase, sau exagerari privind gradul de cunoastere al unei limbi straine.

Expertii avertizeaza insa ca astfel de minciuni vor iesi cu usurinta la iveala in cadrul interviului de angajare iar, odata descoperite, cariera celui care a recurs la ele poate fi serios afectata, asa cum s-a intamplat in cazul mai multor persoane publice.