Faţă de trimestrul precedent, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 1,36%.

Astfel, în trimestrul III 2020 comparativ cu trimestrul II 2020, cea mai semnificativă creştere a costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a regăsit în învăţământ (18,82%), ca urmare a vacanţei şcolare şi, în consecinţă, a diminuării timpului efectiv lucrat.

De asemenea, creşteri mai mari ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în activităţile de hoteluri şi restaurante (5,86%), administraţie publică (3,52%), respectiv industrie prelucrătoare (2,48%).

Cele mai importante scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (-6,53%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-4,62%), industria extractivă (-3,16%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-3,08%).

Faţă de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 1,49%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) a scăzut cu 1,40%.

Potrivit INS, în trimestrul III 2020 comparativ cu trimestrul III din 2019, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităţilor economice.

Cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (10,47%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (10,46%), respectiv în informaţii şi comunicaţii (10,17%).

INS menţionează că, faţă de perioada analizată, diminuarea costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a observat doar în hoteluri şi restaurante (-12,54%), unde unităţile economice au fost puternic afectate de întreruperea/încetarea activităţii aferente, prin diminuarea timpului efectiv lucrat în contextul pandemiei COVID-19, dar şi prin reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă, cauzată de intrarea în şomaj tehnic ori de încasările mai mici pe durata stării de alertă.

Faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 5,70%, iar componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 5,32%.