Cheltuielile UE de anul trecut, in suma totala de 148,5 miliarde de euro, corespund unei sume aproximative de 290 de euro pentru fiecare cetatean european, se arata in raportul Curtii publicat miercuri.

Domeniile cele mai expuse la erori de cheltuieli in 2013 au fost politica regionala, transporturi si energie (cu o rata de eroare de 6,9%), dezvoltare rurala, mediu, pescuit si sanatate (cu o rata de eroare de 6,7%), si programele din sectorul agricol (3,6%).

"Un numar mare dintre erorile cuantificabile in sectorul agricol sunt cauzate de declaratii sau cereri de plata inexacte depuse de beneficiari, cea mai frecventa eroare fiind reprezentata de supradeclararea suprafetei de teren", potrivit documentului.

Curtea da ca exemplu o serie de cazuri din Romania, Germania, Irlanda, Grecia, Franta si Polonia, unde anumite terenuri declarate ca fiind pasuni permanente si pentru care s-au acordat plati erau, de fapt, acoperite total sau partial cu vegetatie pentru care nu se acorda fonduri UE.

"Aceste terenuri neeligibile ar fi trebuit sa fie excluse de la plata ajutorului din partea UE. In Grecia, aceasta eroare s-a produs deoarece terenurile respective au fost clasificate ca pasuni eligibile si au fost inregistrate ca atare in sistemul de identificare a parcelelor agricole", se arata in document.

In cazul proiectelor de dezvoltare rurala, mediu, pescuit si sanatate, Curtea noteaza ca motivul care a stat la baza majoritatii erorilor a fost nerespectarea cerintelor de eligibilitate, in special cele privind angajamentele de agromediu, cerintele specifice pentru proiectele de investitii si normele in materie de achizitii.

Italia, Romania, Ungaria, Olanda si Polonia sunt printre tarile care nu au respectat cerintele privind angajamentele de agromediu, potrivit raportului.

Curtea estimeaza ca rata totala de eroare pentru platile aferente exercitiului 2013 a fost de 4,7%, apropiata de nivelul preconizat pentru exercitiul 2012, de 4,8%. Rata de eroare depaseste in mod constant pragul de semnificatie de 2%.

Nivelul de eroare estimat nu constituie un indiciu al existentei fraudei, al lipsei de eficienta la nivelul cheltuielilor sau al unei utilizari nejudicioase a resurselor financiare, potrivit Curtii, care mentioneaza ca cele 7 miliarde de euro cheltuite eronat nu ar fi trebuit platite deoarece fondurile in cauza nu au fost utilizate in conformitate cu legislatia aplicabila.

Curtea noteaza ca masurile corective si actiunile de recuperare puse in aplicare de autoritatile statelor membre UE si de Comisia Europeana au avut un efect pozitiv asupra ratei de eroare estimate, in lipsa lor, rata de eroare globala estimata ridicandu-se la 6,3%.

Curtea recomanda executivului de la Bruxelles sa se concentreze mai mult pe buna performanta a proiectelor finantate din bugetul UE mai degraba decat pe gradul de absorptie al fondurilor, notand ca "accentul insuficient pus pe performanta reprezinta o deficienta fundamentala a modului in care este conceputa o mare parte din bugetul UE".