Conform planului autorităţilor de la Zagreb, care va fi adoptat până la sfârşitul acestei luni, statul croat va emite anul viitor 63.600 de permise de muncă pentru cetăţenii străini.

În 2018, cota de muncitori străini în Croaţia a fost de 38.769.

Pentru prima dată, a anunţat Vecernji, Croaţia va avea nevoie de 200 de asistente şi tehnicieni medicali din afara ţării.

Din 2013, când Croaţia a aderat la UE, aproximativ 1.000 de asistente au părăsit ţara pentru salariile mai mari din vestul şi nordul Europei.

Printre sectoarele cu cel mai mare deficit de forţă de muncă din Croaţia se află: construcţiile, industria, turismul, agricultura, silvicultura şi transportul.

Săptămâna trecută, ministrul croat al Turismului, Gari Cappelli, a anunţat majorarea, din 2019, a cotei de muncitori străini pentru a face faţă necesarului de angajaţi în acest domeniu. În schimb, sindicatele din Croaţia critică planurile Guvernului.

''Competitivitatea economiei croate nu poate fi construită pe baza forţei de muncă având salarii scăzute", a afirmat Kresimir Sever, preşedintele sindicatelor independente croate.

În Croaţia, Guvernul de la Zagreb a decis majorarea salariului minim lunar de la 2.751 kuna (420 dolari) la 3.000 kuna (460 dolari), cu intenţia de a stopa exodul angajaţilor.

Se estimează că minimum 250.000 de croaţi au plecat să lucreze în străinătate în ultimii cinci ani. Conform celor mai recente date, Croaţia are o populaţie de 4,154 milioane de persoane.