In situatia actuala, NATO nu poate apara cu succes teritoriul celor mai expusi membri ai sai. Simularile noastre, facute de experti militari si civili, au aratat ca fortelor rusesti le va lua cel mult 60 de ore pentru a ajunge la intrarea in capitalele Estoniei si Letoniei, Tallinn si Riga. O astfel de infragere rapida va lasa NATO in fata unui numar limitat de optiuni, toate proaste”. Aceasta este concluzia analizei realizate de RAND Corporation, cel mai nmportantant institut de studii strategice din lume, cu un buget de 300 de milioane de dolari, 32 de laureati Nobel printre fostii sau actuali sai experti si guvernul american ca principal client. 

 

“Un dezastru pentru NATO”

Analiza a pornit de la 2 intrebari: care ar fi consecintele daca Rusia ar decide ca vrea inapoi cele trei republici baltice, ex-URSS si in prezent membre NATO, si cum poate fi prevenit un asemenea scenariu? Expertii RAND considera ca aceasta este cea mai problematica zona de pe flancul estic al NATO. Iar simularile lor – „jocuri de razboi” desfasurate din vara lui 2014 pana in primavara lui 2015 si implicand specialisti militari si civili – au aratat ca o infrangere a fortelor occidentale este inevitabila. Si asta in conditiile in care scenariul a pornit de la ideea ca rusii nu au atacat fara avertizare, ci, dimpotriva, ca NATO a avut o saptamana in care sa se mobilizeze.

Rezultatul a fost, pentru a spune lucrurilor pe nume, un dezastru pentru NATO. In fiecare simulare, fortele rusesti au eliminat sau depasit orice rezistenta si au ajuns la portile oraselor Riga si Tallinn in 36 pana la 60 de ore de la inceputul ostilitatilor”. Motivele: Rusia are in regiune doar unitati blindate, chiar si cele de parasutisti, pe cand fortele occidentale au la dispozitie un singur batalion de blindate usoare. Cat despre armatele Lituaniei, Letoniei si Estoniei, acestea sunt neglijabile in conditiile unei ofensive mecanizate. Artileria ruseasca este si ea clar superioara si doar in privinta aviatiei, NATO are un avantaj, usor de compensat, insa, de catre fortele Kremlinului.

 

Guerilla, razboi nuclear, sfarsitul NATO

Consecintele unei asemenea infrangeri ar fi foarte proaste pentru Alianta Nord-Atlantica, avertizeaza analiza RAND. Tarile baltice ar putea fi nevoite sa inceapa un razboi de guerilla de tipul celui din Cecenia pentru a-si prelungi rezistenta. 

Iar SUA si celelalte tari NATO vor fi silite sa aleaga intre 2 scenarii, ambele cu consecinte dezastruoase. Primul: o interventie masiva, care ar duce la escaladarea conflictului si eventual la transformarea sa intr-un razboi nucleara: al doilea: abandonarea tarilor baltice, care ar putea duce la colapsul NATO. 

 

Ce poate face NATO

Cum poate fi evitata o asemenea situatie? Simplu: e nevoie pe flancul estic al Aliantei de mai multe forte grele – in principal blindate si artilerie – care sa permita statelor baltice sa reziste macar cateva zile. La ora actuala armata SUA nu are nicio unitate de blindate grele stationata in Europa iar aducerea unei asemenea unitati peste ocean ar dura saptamani intregi. Chiar si de la baza din Grafenwohr (Germania), unde se afla acum majoritatea echipamentului blindat american din Europa, pentru a ajunge in tarile baltice tancurile au nevoie de cel putin o saptamana. 

Ceea ce inseamna ca, pentru a descuraja un atac sau a-i face fata cu succes, NATO are nevoie de baze mai aproape de frontiera sa cu Rusia si de noi unitati. Costul anual pentru trei noi brigazi blindate americane, care ar asigura securitatea flancului estic al NATO, e estimat de analistii RAND la 2,7 miliarde de dolari pe an. O suma despre care analistii spun ca merita platita, date fiind costurile potentiale ale unui esec al Aliantei.

 

Primele masuri luate de Pentagon

Raportul a fost publicat in aceeasi zi in care secretarul american al Apararii, Ashton Carter, a anuntat proiectul de buget al Pentagonului. Acesta include o intarire a fortelor americane in Europa de Est, in special in Estonia si Romania, pentru a face fata amenintarii ruse. 3,4 milioane de dolari ar urma sa fie alocati in acest scop, dupa ce in trecut administratia Obama a redus prezenta militara pe continentul nostru, retragand doua brigazi grele in 2012. 

Pentru a compensa slabiciunea fortelor NATO de pe flancul estic, americanii au inceput sa amplaseze, la sfarsitul anului trecut, echipament greu in Romania, Bulgaria si Lituania. In cazul tarii noastre ar putea fi vorba despre 70 de piese de echipament, printre care tancuri M1A2 Abrams si vehicule M88, destinate reparatiilor in conditii de lupta.

De asemenea, in vara lui 2015, oficiali de la Pentagon au declarat ca vor amplasa armament greu in Romania, Polonia, Bulgaria, Ungaria si in tarile baltice. In acestea din urma ar fi vorba insa de echipament la nivelul unui batalion, ceea ce, potrivit expertilor RAND, are „o semnificatie simbolica, dar nu va reezolva problemele militare”.