Cu această ocazie, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, premierul bulgar Boiko Borisov şi preşedintele Erdogan se vor reuni în cadrul unui dineu de lucru la care vor discuta despre libertăţile fundamentale şi statul de drept în Turcia, au indicat Tusk şi Juncker într-o postare pe Twitter.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a respins anterior orice altă opţiune în afara aderării la Uniunea Europeană, dând la o parte propunerea franceză de "parteneriat" cu blocul comunitar, într-un interviu publicat duminică în cotidianul italian La Stampa.

Erdogan a subliniat în interviu că UE trebuie "să-şi ţină promisiunile făcute" Turciei, reproşându-i că "blochează accesul la negocieri şi lasă să se înţeleagă că lipsa progresului din negocieri ţine de Turcia". "Nu este corect, la fel ca faptul că unele ţări din UE ne propun alte opţiuni decât aderarea", a spus preşedintele turc.

La începutul lui ianuarie, preşedintele francez Emmanuel Macron i-a propus lui Erdogan, pe care l-a primit la Paris, un "parteneriat" cu UE, "în lipsa unei aderări". "Vrem aderare deplină la Europa. Alte opţiuni nu ne satisfac", a insistat preşedintele Turciei.

Acesta a amintit de asemenea rolul cheie jucat de Turcia în problema migraţiei, şi anume în "oprirea migranţilor care vin din Orient către Europa" şi pentru "garantarea stabilităţii şi securităţii în Europa". "Depunem mari eforturi pentru combaterea organizaţiilor teroriste cum sunt PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), YPG (miliţia kurdă din Siria Unităţile de apărare a poporului) şi Statul Islamic", a mai adăugat preşedintele Turciei.

De ce s-au deteriorat relațiile dintre UE și Turcia

Liderii europeni au avut, anul trecut, o poziție în contradicție totală cu acțiunile liderului de la Ankara, sugerând de mai multe ori că Turcia nu are nicio șansă să intre un UE în viitorul apropiat.

Preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean Claude-Juncker a apreciat, în al trilea său discurs despre ”starea Uniunii” că Turcia se îndepărtează singură de UE şi nu va deveni o ţară membră a blocului european în ”viitorul previzibil”. Turcia se îndepărtează de o vreme de Uniunea Europeană cu pași uriaşi, sublinia şeful Comisiei în septembrie anul trecut.

Juncker l-a criticat atât pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, cât şi Guvernul de la Ankara, cărora le-a reproşat că au arestat jurnalişti şi că i-au catalogat pe unii lideri europeni drept ”fascişti şi nazişti”. Această atitudine a Ankarei ”exclude aderarea la UE a Turciei în viitorul previzibil”, a anunţat preşedintele Comisiei.

Relaţiile diplomatice dintre Ankara şi Bruxelles s-au degradat puternic după lovitura de stat eşuată din iulie 2016, din Turcia. Acestea au devenit şi mai tensionate după referendumul din aprilie, care i-a consolidat prerogativele preşedintelui Erdogan.

Lansate în 2005, după decenii de tatonări, negocierile de aderare a Turciei la UE avansează lent, în principal din cauza opoziției Franței și Germaniei, țări care se tem de intrarea în Uniune a unei țări cu 73 de milioane de locuitori, în marea majoritate musulmani.

Merkel: ”Nu văd o aderare şi nu am crezut vreodată că va avea loc”

Primul politician european care a spus că este în favoarea opririi negocierilor pentru aderarea Turciei la Uniunea Europeană a fost Angela Merkel, în vara anului trecut. Merkel susţinea atunci că Turcia nu ar trebui să adere la UE şi a promis că va discuta cu alţi lideri europeni pentru a pune capăt negocierilor de aderare dintre Ankara şi Bruxelles.

Având în vedere deteriorarea situaţiei drepturilor omului în Turcia, Merkel a anunţat că este de acord cu o oprire a negocierilor de aderare a Ankarei la Uniunea Europeană. ”Nu văd o aderare şi nu am crezut vreodată că va avea loc”, a spus ea, adăugând că este o chestiune doar de cine ”va închide uşa” prima - Turcia sau UE.

Reprezentanţii Comisiei Europene (CE) au susținut-o pe Merkel, precizând că acţiunile autorităţilor turce exclud posibilitatea aderării ţării la Uniunea Europeană.

În ultimul an, relaţiile turco-germane s-au deteriorat dramatic şi probleme similare au existat şi între Turcia şi alte ţări ale Uniunii Europene. Printre punctele de dispută s-a numărat interdicţia impusă politicienilor turci de a participa la mintinguri de campanie organizate în ţările europene înainte de referendumul din aprilie pentru extinderea puterilor preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.

De asemenea, autorităţile turce au restricţionat accesul parlamentarilor germani la trupele staţionate în baza aeriană Incirlik, ceea ce a dus la decizia de mutare a trupelor în Iordania. Ankara a stârnit furia guvernanţilor germani şi după ce a arestat mai multe persoane cu cetăţenie germană din motive politice, printre acestea numărându-se şi jurnalistul Deniz Yucel.