G7 grupează economiile cele mai dezvoltate, respectiv SUA, Japonia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Canada şi Italia.

"Stablecoins" sunt diferite de activele speculative, cum este Bitcoin. Cu toate acestea, organismele de reglementare au anunţat că vor urmări cu foarte mare atenţie evoluţiile la nivel global şi vor emite recomandări.

În document, pregătit pentru reuniunea miniştrilor de Finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din G7, se arată că plăţile digitale ar putea îmbunătăţi accesul la serviciile financiare, ar putea reduce costurile şi ineficienţele, scrie Agerpres.

Însă, astfel de servicii de plăţi trebuie să fie reglementate şi supervizate corespunzător, pentru a nu submina stabilitatea financiară, protecţia consumatorilor, confidenţialitatea, impozitarea sau securitatea cibernetică.

"G7 continuă să susţină că niciun proiect global dedicat monedei stabile nu ar trebui să-şi înceapă activitatea până la rezolvarea cerinţelor relevante legale, de reglementare, şi supervizarea cerinţelor printr-un mecanism corespunzător şi prin aderarea la standardele aplicabile", se arată în documentul citat de Reuters.

De asemenea, oficialii G7 şi-au exprimat temerile privind sporirea atacurilor cibernetice, după ce pandemia de coronavirus (Covid-19) a dus la extinderea activităţilor economice online.

Libra ar putea destabiliza politica monetară și ar putea facilita spălarea banilor

Discuţiile privind "stablecoins" au apărut anul trecut, după ce reţeaua socială Facebook a anunţat că intenţionează să introducă o nouă criptomonedă, denumită Libra, în cadrul strategiei sale de a se extinde pe segmentul plăţilor digitale. Facebook preciza că Libra va fi susţinută de active reale, cum sunt depozitele bancare şi obligaţiunile guvernamentale, în ideea de a fi mai stabilă decât alte criptomonede, precum bitcoin.

Dar băncile centrale şi autorităţile de reglementare financiară se tem că Libra ar putea destabiliza politica monetară, ar putea facilita spălarea banilor şi ar putea eroda viaţa privată a utilizatorilor. Unele ţări au ameninţat că vor bloca Libra.

În decembrie, miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană au anunţat că monedele digitale private, cum ar fi Libra de la Facebook, nu ar trebui permise în UE până când riscurile pe care le prezintă nu sunt clar remediate.

Anunţul confirmă linia dură a blocului comunitar faţă de Libra, în condiţiile în care autorităţile globale de reglementare au criticat moneda din cauza posibilului impact asupra sistemului financiar.

"Niciun aranjament global privind o monedă stabilă nu ar trebui să înceapă să opereze în Uniunea Europeană până când dificultăţile legale, de supervizare şi cele legate de reglementare nu sunt identificate adecvat şi rezolvate", se arată în declaraţia comună a miniştrilor de Finanţe din UE.

Aceştia au precizat că ar putea lua în considerare regulile blocului comunitar pentru a reglementa cripto-activele şi monedele stabile ca parte a unui plan global.