Cei 51,9% dintre alegatori care au intors spatele atat guvernului conservator, cat si opozitiei laburiste, care pledasera pentru mentinerea tarii in blocul comunitar, au optat in schimb pentru ruptura de Europa la referendumul din 23 iunie pe tema relatiilor dintre UE si Marea Britanie, scrie Agerpres.

David Cameron, care a convocat referendumul convins ca tabara favorabila ramanerii in UE va castiga fara probleme, si-a dat demisia din postul de prim-ministru la cateva ore dupa aflarea rezultatelor, iar postul de sef al executivului a fost preluat de Theresa May, care se ocupa pana atunci de politica imigratiei, in calitate de ministru de interne.

Inainte de 1 aprilie 2017, May trebuie sa inceapa oficial dialogul complex cu Bruxellesul, in care va avea de ales intre accesul la piata unica europeana si inchiderea frontierelor pentru cetatenii comunitari, in conditiile in care UE insista ca Londra nu va primi acces la piata unica in lipsa unui acord pe tema liberei circulatii a fortei de munca provenind din blocul comunitar.

Mii de functionari din toate ministerele - o forta de munca descrisa drept cel mai mare efort de acest fel in Marea Britanie dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial - elaboreaza contracronometru un plan de 'divort' pe care nu se gandise nimeni sa-l contureze inainte de referendum.

Acordul 'deconectarii' cu Bruxellesul va stabili contributia Londrei la UE, pe care Marea Britanie s-ar putea vedea obligata sa continue s-o plateasca si dupa iesirea din blocul comunitar, precum si noul rol al acestei tari in multitudinea de mecanisme comune. Se afla in joc viitorul Marii Britanii in uniunea vamala europeana, Agentia Europeana a Medicamentelor, Oficiul European pentru Patente, cooperarea frontaliera, Europol, Agentia Spatiala Europeana si Cerul Unic European, printre alte necunoscute aflate in discutie.

Imigrantii si politicile UE, motiv de "divort"

Pentru a explica motivele pentru care britanicii au decis sa inceapa procesul politic care ameninta sa arunce tara in incertitudine ani buni de acum incolo, expertii se refera tocmai la argumentele care au dus la ascensiunea Partidului pentru Independenta Marii Britanii (UKIP, partid eurofob si antiimigratie), pe care il leaga de avantul altor miscari populiste de pe Batranul Continent.

“Exista un numar mare de cetateni, in special cei nu foarte educati, care nu cred in institutiile publice. Nu au incredere in politicieni, nici in economisti, nici in mass media”, a declarat pentru EFE Dennis Novy, profesor la Universitatea din Warwick.

In 2014, UKIP a castigat alegerile din Marea Britanie pentru Parlamentul European cu 4,3 milioane de voturi, fata de cele 4 milioane de voturi obtinute de Partidul Laburist si 3,7 milioane, care au revenit Partidului Conservator. Triumful la urne al unei formatiuni cu mesaje antiimigratie a fost un semnal de necontestat al schimbarii politice care s-a materializat in cele din urma printr-un Brexit, scenariu care se regaseste si in ascensiunea Frontului National din Franta sau in victoria republicanului Donald Trump in SUA.

“In randul persoanelor care au suferit (din cauza globalizarii) exista credinta ca politica este terminata. Aceasta este o mare problema in Statele Unite, dar si in multe tari europene. Un alt factor comun in unele tari este nationalismul. Acesta are o greutate enorma in Marea Britanie, mai ales in Anglia, si a contribuit in mare masura la toate aceste evolutii”, a apreciat economistul britanic.

Paul Taggart, autorul cartii 'Noul populism si noua politica', este de acord ca imigratia a fost factorul-cheie in victoria Brexitului, desi insista ca adevaratele cauze sunt inradacinate in 'aspecte ce tin de idiosincrasia politicii britanice'. Partidul Conservator este divizat in privinta sprijinului fata de UE inca de la inceputul anilor '90 ai secolului trecut, in timp ce Partidul Laburist nu s-a angajat niciodata in apararea comuna europeana, vid de care a profitat UKIP pentru a-si lansa programul anti-integrare, care de-a lungul anilor a lasat urme asupra electoratului, potrivit lui Taggart, profesor la Universitatea din Sussex. 'UKIP a apelat atat la aripa eurosceptica a conservatorilor, cat si la alegatorii laburisti care simteau ca au fost ignorati', a declarat el.

Votul in favoarea unui Brexit nu doar ca a zguduit guvernul lui Cameron, ci a creat una dintre cele mai mari crize din istoria Partidului Laburist. Liderul sau, euroscepticul Jeremy Corbyn, s-a vazut obligat sa convoace alegeri primare dupa demisia unei mari parti din echipa sa, care l-a acuzat ca a boicotat campania in favoarea ramanerii in UE prin lipsa sa de entuziasm.