Desi departe de a fi depasit toate obstacolele, Irlanda este increzatoare si prezenta ei incepe sa se observe din nou pe pietele financiare.

“Avem incredere ca va fi o iesire curata. Nu mai suntem un gunoi (“junk”, cu referire la calificativele acordate de agentiile de evaluare financiara – n.red.). Ne simtim mai bine”, a declarat ministrul Finantelor de la Dublin, Michael Noonan.

Iesirea Irlandei de sub tutela financiara a troicii (Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International) aduce satisfactie la Bruxelles si Berlin, comenteaza BBC, in conditiile in care acest lucru este primul succes inregistrat de Angela Merkel si UE, in urma politicilor de austeritate impuse tarilor cu probleme financiare, pentru care au primit atatea critici.

Rusinea unei natiuni

Prabusirea Irlandei a inceput in noimbrie 2010, cand guvernul s-a vazut nevoit sa salveze bancile ajunse in pragul falimentului, preluandu-le datoriile, ceea ce a adus tara pe marginea prapastiei. Desi initial Dublinul s-a impotrivit “umilintei” unui imprumut de salvare, pe 21 noiembrie autoritatile anuntatu incheierea unui acord de bailout in valoare de 85 de miliarde de euro.

Decizia a fost aspru criticata si a fost primita ca o mare injosire: “Am reusit sa facem Marea Britanie sa nu se mai bage in treburile noastre, dar ne-am predat suveranitatea care Comisia Europeana, BCE si FMI”, scria Irish Times la acea vreme.

In cei trei ani de asistenta financiara internationala, guvernul a reduc cheltuielile publice cu 30 de miliarde de euro, a taiat salariile in sectorul public cu 20% si a redus beneficiile sociale.

Pe de alta parte, tara, care percepe unele dintre cele mai mici taxe din UE pentru corporatii, a devenit poarta de intrare in Europa a unor companii ca Google, Paypal sau Facebook.

Treptat, Irlanda a revenit pe crestere economica, previzionand penteru anul viitor un avans de 1,8%. Totodata, somajul care se afla inca la cote ridicate – 12,5%, a inceput sa scada.

Victoria a avut costurile sale

Desi au reusit sa aduca tara la parametrii financiari ceruti de instiotutiile internationale, autoritatile de la Dublin se confrunta acum cu probleme sociale. Potrivit analistilor locali, cel mai mult de suferit de pe urma taierilor au fost cei mai saraci dintre irlandezi care au pierdut, in medie, 10% din venituri.

Numarul de oameni ai strazii a crescut cu 20%, din 2010, 13% dintre irlandezi nu-si mai pot plati utilitatile, in timp ce un numar din ce in ce mai mare au dificultati in a-si plati ipotecile.

In acelasi timp, emigrarea este o varianta din ce in ce mai folosita de irlandezii care nu se mai pot descurca la ei in tara. Din 2008, 200.000 de cetateni au parasit tara, cei mai multi indreptandu-se spre Canada sau SUA, asa cum au facut si generatiile anterioare. In acest fel, au fost ascunse si cifrele reale ale somajulului, care in mod normal ar fi trebuit sa fie mai mare.

Nici viitorul nu se intrevede mai luminos, chiar daca tara a iesit de sub asistenta financiara a troicii. Taierile de cheltuieli trebuie sa continue, iar achitarea datoriilor se va face in zeci de ani. Investotorii straini, insa, au recapatat incredere in Irlanda.