Viitorul executiv comunitar, al cărui mandat va începe la 1 decembrie 2019 şi se va încheia la 31 octombrie 2024, a fost învestit cu 461 voturi pentru, 157 voturi împotrivă şi 89 abţineri.

Lista viitorilor comisari, validată luni şi de Consiliul UE, îi cuprinde pe Thierry Breton, Helena Dalli, Valdis Dombrovskis, Elisa Ferreira, Mariya Gabriel, Paolo Gentiloni, Johannes Hahn, Phil Hogan, Ylva Johansson, Věra Jourova, Stella Kyriakides, Janez Lenarcic, Didier Reynders, Margaritis Schinas, Nicolas Schmit, Maroš Šefčovič, Kadri Simson, Virginijus Sinkevicius, Dubravka Šuica, Frans Timmermans, Jutta Urpilainen, Adina Vălean, Olivér Varhelyi, Margrethe Vestager, Janusz Wojciechowski, care se adaugă lui Josep Borrell Fontelles, numit Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate.

În luna iulie, eurodeputaţii au ales-o pe Ursula von der Leyen, fost ministru german al apărării, în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, cu 383 de voturi pentru, 327 împotrivă şi 22 de abţineri.

Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi

Adina-Ioana Vălean s-a născut la 16 februarie 1968, în comuna Ţintea, judeţul Prahova, potrivit cdep.ro. A absolvit, în 1990, Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti. În 2006, a absolvit programul de master de Studii de Integrare Europeană şi Securitate.

În ceea ce priveşte cariera profesională, a fost profesor la Şcoala generală nr.143 din Bucureşti (1990-1997); director pentru relaţia cu Direcţiile Judeţene pentru Tineret şi Sport şi organizaţiile neguvernamentale de tineret şi reprezentant guvernamental în cadrul programului ''Youth for Europene'' al UE în cadrul Ministrului Tineretului şi Sportului (1997-1999); director, Asociaţia Română pentru Libertate şi Dezvoltare (1999-2001) şi director general la Institutul pentru Liberă Iniţiativă (2001-2004).

Din 1999 este membru al Partidului Naţional Liberal, ocupând şi diferite funcţii politice liberale, cum ar fi: secretar general al Tineretului Naţional Liberal (2000-2002), membru al Biroului Permanent al PNL - sector 1 (2002-2004), secretar al comisiei PNL pentru mediul de afaceri, privatizare şi politici concurenţiale (2003-2004). În 2006, a devenit vicepreşedinte al PNL Prahova.

În 2004, a obţinut un mandat de deputat în Circumscripţia nr. 12 din Călăraşi, pe listele Alianţei Dreptate şi Adevăr PNL - PD. A demisionat din funcţie la 30 noiembrie 2007.

Din octombrie 2006 şi până în decembrie 2006, a fost observator în Parlamentul European, pentru ca odată cu aderarea României la UE, să devină membru în Parlamentul European. A ocupat, din 20 iulie 2007, funcţia de vicepreşedinte al Grupului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, din Parlamentul European, până la 1 iulie 2014. Conform site-ului Parlamentului European, din 1 iulie 2014, este membru în Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat).

La 25 noiembrie 2007, a fost aleasă pe listele PNL pentru Parlamentul European şi realeasă în cadrul scrutinelor europarlamentare din 7 iunie 2009, 25 mai 2014 şi 26 mai 2019.

În Parlamentul European a fost membră a Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, a Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, a Comisiei pentru petiţii şi supleant în Comisia pentru bugete. Activitatea sa a fost axată pe cetăţenie şi libertăţile civile, protecţia datelor şi securitatea cibernetică, industrie, telecomunicaţii şi energie. Raportul Adinei Vălean privind roamingul în spaţiul UE a dus la reducerea progresivă a tarifelor maxime în cazul trimiterii mesajelor text şi a descărcării de date de pe internet, precum şi a tarifelor la convorbiri telefonice, arată valean.eu. A fost raportor pentru "Mecanismul pentru Interconectarea Europei", prin care este susţinută infrastructura în domeniul transporturilor, energiei şi serviciilor digitale.

Între 16 septembrie 2009 şi 30 iunie 2014 a făcut parte din Delegaţia la Comisia parlamentară de cooperare UE-Ucraina şi din Delegaţia la Adunarea Parlamentară Euronest.

La 1 iulie 2014, eurodeputata liberală Adina Vălean a fost aleasă, la Strasbourg, din primul tur, în funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European, cu atribuţii în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. A deţinut funcţia până la începutul anului 2017, potrivit valean.eu.

În ianuarie 2017, a devenit preşedintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, fiind primul preşedinte de comisie român din PE.

În prezent, este preşedintele Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie din PE, arată europarl.europa.eu. Este membru al Delegaţiei pentru relaţia cu SUA.

La 6 noiembrie 2019, Adina Vălean a fost una dintre cele două propuneri ale Guvernului Ludovic Orban pentru funcţia de comisar european, după ce două propuneri ale Guvernului României au fost respinse. În aceeaşi zi, preşedintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a decis ca Adina Vălean să preia portofoliul transporturilor în viitorul executiv comunitar.

Prioritățile Usulei von der Leyen

Preşedintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis miercuri, în plenul Parlamentului European, ''transformarea care va atinge fiecare parte a societăţii şi a economiei nostre'', în timpul mandatului de cinci ani al noului executiv comunitar, scrie presa internațională.

''Şi vom face acest lucru pentru că este ceea ce e corect, nu pentru că va fi uşor. Suntem pregătiţi, Europa este pregătită. Mesajul meu este simplu: să ne apucăm de lucru'', a spus Von der Leyen în discursul în care a prezentat obiectivele şi priorităţile noii Comisii Europene.

Ea a subliniat că statul de drept trebuie să fie respectat oriunde în interiorul blocului comunitar, remarcând că nu mai poate fi acordat vreun răgaz guvernelor naţionaliste din Polonia şi Ungaria aflate în dezacord cu Bruxellesul în privinţa respectării standardelor democratice.

''Nu poate exista şi nu va exista niciodată vreun compromis atunci când vine vorba despre respectarea statului de drept'', a spus Von der Leyen, potrivit Agerpres.

Pe de altă parte, Ursula von der Leyen a atenţionat că Uniunea Europeană trebuie să-şi reformeze sistemul de azil şi să-şi consolideze frontierele externe.

''Migraţia nu va pleca nicăieri, ea va rămâne cu noi. Este o tragedie că o mamă din Vietnam primeşte un mesaj de la fiica sa, din Europa, că nu are spaţiu pentru a respira'', a afirmat Ursula von der Leyen, cu referire la cazul celor 39 de migranţi găsiţi morţi, în luna octombrie, într-un camion frigorific în apropiere de Londra.

Migranţii care stau în Europa trebuie să fie integraţi, ''dar noi trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că cei care nu au dreptul de şedere se întorc acasă'', a accentuat preşedintele ales al CE.

O provocare ''existenţială'' pentru Europa este, potrivit Ursulei von der Leyen, combaterea fenomenului schimbărilor climatice. Şefa viitoarei Comisii Europene s-a angajat că Bruxellesul va adopta măsuri care vor contribui la adaptarea economiilor ţărilor membre la un consum mai mic de combustibil fosil şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

''Nu mai avem nici măcar un moment de pierdut în ceea ce priveşte lupta contra schimbărilor climatice'', a subliniat Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European.

În opinia sa, tranziţia către ''neutralitatea climatică'' până în 2050 trebuie să fie realizată într-o ''manieră durabilă'', în contextul în care numeroase regiuni europene se bazează pe rezervele de cărbune pentru crearea de locuri de muncă, acoperirea cererii de energie şi creşterea economică.