Oamenii au la dispoziţie mai puţine specii pe care se pot baza pentru a-şi asigura hrana, a precizat Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) din cadrul ONU, iar acest lucru face ca sistemele de producţie să fie mai sensibile la şocuri precum dăunătorii sau bolile, seceta sau alte fenomene meteo extreme cauzate de schimbările climatice, scrie Agerpres.

Deşi există circa 6.000 de specii de plante care pot fi folosite în alimentaţie, mai puţin de 200 sunt consumate pe scară largă şi doar nouă reprezintă cea mai mare parte din producţia agricolă a lumii, a precizat FAO în primul raport care evaluează biodiversitatea sistemelor de alimentaţie.

"Pierderea biodiversităţii în domeniul alimentaţie şi agriculturii compromite într-un mod serios capacitatea noastră de a hrăni şi alimenta o populaţie globală în creştere", a spus directorul FAO, Jose Graziano da Silva, într-o declaraţie.

"Trebuie să folosim biodiversitatea într-un mod sustenabil, astfel încât să putem răspunde mai bine provocărilor climatice crescute şi să producem hrană într-o manieră care nu afectează mediul înconjurător", a spus acesta.

Analizând date din 91 de ţări, FAO a spus că există ''dovezi în creştere'' potrivit cărora biodiversitatea lumii se află în ''grav pericol'' din cauza poluării, resurselor de apă administrate defectuos, a modului de utilizare a terenurilor precum şi a politicilor deficitare în ceea ce priveşte recoltarea şi schimbările climatice.

Încălzirea globală va deveni, până în 2050, o ameninţare din ce în ce mai mare pentru biodiversitate adăugându-se la pagubele produse de poluare şi de defrişările realizate în scopul cultivării recoltelor, susţin peste 550 de experţi, care au redactat rapoarte aprobate de 129 de guverne în martie anul trecut.

De la insecte la iarba de mare, crustacee şi ciuperci, aproape un sfert din circa 4.000 de specii sălbatice sunt în declin, cele mai afectate regiuni fiind America Latină, Asia şi Africa, se mai spune în raport.

Producţia globală de alimente trebuie să devină mai diversă şi să includă specii care nu sunt consumate pe scară globală, dar ar putea face faţă mai bine la un climat ostil şi la boli, se mai spune în raport.

"Agravată de faptul că depindem de un număr din ce în ce mai mic de specii pentru a ne hrăni, pierderea accentuată a biodiversităţii în domeniul alimentaţiei şi agriculturii pune în pericol securitatea alimentară şi nutriţia", a adăugat Graziano da Silva.

Diversificarea ar putea ajuta şi la combaterea malnutriţie, aducând alimente mai puţin cunoscute, dar foarte hrănitoare în atenţie, aşa cum este fonio, o cereală adaptată la un climat cald imprevizibil.

Potrivit ONU, ţările trebuie să dubleze, până în 2030, productivitatea şi veniturile micilor producători de alimente în scopul eliminării foametei şi pentru a sigura accesul tuturor oamenilor la hrană.

Deja unul din nouă oameni nu are suficientă hrană, iar populaţia lumii va creşte, potrivit estimărilor, la 9,8 miliarde, până în 2050.