Evaluarea va determina daca Grecia poate respecta conditiile impuse de creditorii externi, iar rezultatele discutiilor vor stabili soarta urmatoarei transe, de 31 miliarde de euro, din imprumutul multilateral de 130 miliarde de euro acordat statului elen. Transa include o suma de 25 miliarde de euro destinata recapitalizarii bancilor.

Noua intarziere a ajutorului extern pentru Grecia este cauzata cel mai probabil de noile dispute dintre liderii politici de la Atena privind eventuale disponibilizari in sectorul public. Guvernul elen mai trebuie sa identifice economii de pana la 4,5 miliarde de euro in cadrul pachetului suplimentar de masuri de austeritate de 11,5 miliarde de euro solicitat de creditorii internationali pentru urmatorii doi ani. Tensiunile ar putea atinge cote critice in contextul unei populatii puternic afctate de masurile de austeritate.

O sursa oficiala UE, citata de WSJ.com, a declarat ca expertii CE, BCE si FMI vor ajunge la Atena la inceputul lunii septembrie "si vor sta toata luna, pentru a raporta in octombrie catre Eurogroup". Sursa citata se refera la sedinta ministrilor Finantelor din zona euro programata pentru 8 octombrie. Misiunea creditorilor externi a plecat duminica de la Atena.

"Statele membre trebuie sa vada clar ce se intampla si unde ne aflam inainte de a incepe din nou sa plateasca", a afirmat oficialul european, citat de Mediafax.

Transa a fost programata initial pentru luna iunie, insa a fost amanata din cauza alegerilor din Grecia din aceasta vara, care au creat, potrivit oficialului citat, "intarzieri semnificative in implementarea" programului convenit cu institutiile financiare internationale.

Guvernul elen, condus de premierul Antonis Samaras, s-a format in aceasta vara dupa doua runde succesive de alegeri generale, partidele pro-euro reusind cu greu sa obtina majoritatea. Grecia risca falimentul in viitorul apropiat, avand o scadenta de 3,1 miliarde euro pe 20 august in contul unor obligatiuni de stat ajunse la maturitate.

Printre masurile luate in calcul de executivul de la Atena se numara plasarea catorva mii de angajati din sectorul public intr-o "rezerva de munca", cu venituri reduse substantial, insa unul dintre partidele din coalitia de guvernare se opune vehement acestei propuneri.

Printre reformele dificile angajate de guvern, insa neabordate pana acum, se numara masuri de eficientizare a sectorului public. Grecia a promis, in acordul de finantare externa de 130 miliarde euro, sa concedieze 15.000 de bugetari pana la sfarsitul acestui an si un total de 150.000 pana in 2015.

Avertizand parca guvernul, sindicatul ADEDY al angajatilor din sectorul public a cerut miercuri muncitorilor sa fie pregatiti sa se opuna propunerii privind "rezerva".

Samaras se confrunta si cu tensiuni din interiorul propriului partid, Noua Democratie: premierul l-a exclus saptamana trecuta din grupul parlamentar pe Nikos Nikolopoulos, nemultumit de masurile de austeritate, reducand cu un vot, la 178 de membri, majoritatea pe care se poate baza executivul in legislativul de 300 de scaune de la Atena.