Olanda, Austria, Suedia şi Danemarca, aşa-numitul grup al ţărilor ”frugale”, au sugerat duminică seară, în reuniunea specială a Consiliului European de la Bruxelles, o scădere a valorii pachetului general de relansare economică de la 750 de miliarde de euro la 700 de miliarde de euro, în scopul deblocării discuţiilor dintre liderii statelor membre, au declarat diplomaţi europeni pentru agenția dpa.

Potrivit propunerii, jumătate din aceste 700 de miliarde de euro ar urma să fie plătite ca granturi, iar cealaltă jumătate ca împrumuturi.

Propunerea iniţială a Comisiei Europene pentru relansarea economiei europene afectate de pandemia de COVID-19 prevedea o valoare totală a pachetului de 750 de miliarde de euro, dintre care 250 de miliarde euro ca împrumuturi şi 500 de miliarde de euro ca granturi, potrivit Agerpres.

Sâmbătă, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a propus ca valoarea pachetului general de relansare economică prezentat de executivul comunitar să rămână neschimbată, dar valoarea împrumuturilor să crească de la 250 la 300 de miliarde de euro, iar cea a granturilor să scadă de la 500 la 450 de miliarde de euro.

Pe de altă parte, preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a afirmat că este mai bine ca liderii statelor UE să agreeze un pachet financiar ambiţios pentru blocul comunitar decât să obţină un acord rapid cu orice preţ.

''În mod ideal, acordul liderilor ar trebui să fie ambiţios în termeni de amploare şi compoziţie a pachetului, în mare de-a lungul liniilor a ceea ce a fost propus de Comisie'', a declarat duminică Lagarde pentru agenţia de presă Reuters.

''Din perspectiva mea, este mai bine să se agreeze un instrument ambiţios de-a lungul acestor linii, chiar dacă asta ia puţin mai mult timp. Aş spera ca liderii să cadă de acord asupra a ceva care este mai degrabă ambiţios decât rapid'', a explicat şefa BCE.

Emmanuel Macron ”bate cu pumnul în masă”

Presa internațională scrie că preşedintele francez Emmanuel Macron a "bătut cu pumnul în masă", pentru a denunţa reaua voinţă a unora din omologii săi. Ţinta sa au fost cele patru state "frugale" (Olanda, Suedia, Danemarca, Austria) care, alături de Finlanda, sunt foarte rezervate în privinţa acestui plan.

"A fost dur cu incoerenţele lor", a spus un membru al delegaţiei franceze. Ieşirile preşedintelui francez au fost raportate presei de alte delegaţii. "S-a spus totul într-un mod caricaturizat", s-a plâns însă consilierul francez.

Preşedintele Emmanuel Macron a criticat opoziţia exprimată la adresa solicitării sale de a se aloca statelor membre o parte semnificativă din totalul fondului destinat relansării sub formă de subvenţii.

Totodată, şeful statului francez a criticat vehement comportementul cancelarului german Sebastian Kurz, atunci când acesta s-a ridicat de la masa negocierilor pentru a răspunde la telefon. Conform unei surse europene, cancelarul austriac s-a simţit "ofensat" de remarcile preşedintelui Franţei.

De asemenea, Macron a comparat poziţia inflexibilă a premierului olandez Mark Rutte, aflat în fruntea curentului de opinie rezervat, cu cea a fostului premier britanic David Cameron.

Conform mărturisirilor altor delegaţii, preşedintele francez şi-ar fi pierdut cumpătul de mai multe ori în timpul criticilor pe care le-a adus opozanţilor poziţiei sale. "A dat cu pumnul în masă", a afirmat o sursă diplomatică.

Conform unei surse europene, Macron a susţinut că Franţa şi Germania sunt statele care urmează să "plătească pentru acest plan" şi că acestea "se luptă pentru interesele Europei atunci când frugalii sunt egoişti şi nu fac concesii".

"El a adăugat că este pregătit să plece mai degrabă decât să încheie un acord prost", conform aceleaşi surse.

Summitul special al UE era prevăzut să se încheie sâmbătă, dar lipsa unui acord între Cei 27 a dus la prelungirea cu o zi a reuniunii la nivel înalt de la Bruxelles.