Noul sistem politic de la Ankara, adoptat anul trecut după modificarea Constituției prin referendum, îi permite lui Erdogan un nou mandat prezidenţial de cinci ani în care va avea puteri sporite.

Luni dimineaţă, moneda turcească era cotată la 4,54 lire pentru un dolar şi 5,30 lire pentru un euro, o apreciere de aproximativ 3%.

Dar analiştii avertizează că tendinţa de pe piaţa valutară va fi de scurtă durată deoarece investitorii sunt îngrijoraţi de perspectivele economiei pe termen lung.

"În trecut, activele turceşti au răspuns pozitiv la evenimentele politice despre care se aprecia că vor duce la sporirea stabilităţii politice. Totuşi, comentarii preşedintelui Recep Tayyip Erdogan din timpul campaniei electorale privind politica monetară au sporit temerile privind viitorul direcţiei politicii monetare a ţării", apreciază analiştii de la Goldman Sachs.

Moneda turcească suferă de pe urma îngrijorării investitorilor cu privire la ingerinţa preşedintelui Erdogan în politica monetară. Şeful statului turc, care s-a autoproclamat "inamicul dobânzilor", a declarat că intenţionează să obţină o mai mare influenţă asupra deciziilor de politică monetară după alegeri, amplificând îngrijorările cu privire la capacitatea Băncii Centrale de a ţine sub control o inflaţie de două cifre.

În ultimii zece ani, lira turcească şi-a pierdut aproape trei sferturi din valoare faţă de dolar. În 2018, lira s-a depreciat cu aproximativ 20%.

Şi declinul preţului petrolului a contribuit luni la redresarea lirei. Turcia este un mare importator de ţiţei, care este denominat în dolari.

La bursa ICE Futures din Londra, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna august a scăzut cu 1,7%, la 74,05 dolari, după ce vineri, la reuniunea Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol şi a producătorilor de ţiţei din afara cartelului, s-a decis majorarea producţiei pe plan global cu 1% (aproximativ un milion de barili pe zi), de la 1 iulie.