Guvernul condus de Haradinaj a majorat în noiembrie de la 10% la 100% tarifele la produsele din Serbia şi Bosnia, după ce Belgradul a blocat aderarea Kosovo la Interpol, scrie Agerpres.

Decizia a oprit practic comerţul între Serbia şi Kosovo şi a fost criticată de oficiali americani şi ai Uniunii Europene.

“Tarifele de 100% la bunurile din Serbia şi Bosnia au ca scop să protejeze securitatea şi suveranitatea naţionale”, a scris Haradinaj pe pagina sa de Facebook după întrevederea avută luni la Pristina cu comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn.

La rândul său, preşedintele sârb Aleksandar Vucic, care s-a întâlnit cu Hahn la Belgrad, a afirmat că decizia Pristinei va duce la destabilizarea regiunii, dar că Serbia nu va impune contramăsuri.

Îmbunătăţirea relaţiilor între Serbia şi fosta sa provincie Kosovo, cu majoritate albaneză, este crucială pentru eforturile acestora de aderare la Uniunea Europeană.

Belgradul şi Pristina au convenit în 2013 asupra unui dialog sub egida UE, dar de atunci s-au înregistrat puţine progrese.

Potrivit datelor oficiale, exporturile Serbiei în Kosovo se cifrează la 450 milioane de euro, iar importurile la 48 milioane de euro.

Belgradul acuză că “cineva împinge Serbia intenţionat într-un conflict”

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a acuzat marţi autorităţile kosovare că vor ''să alunge poporul sârb din Kosovo'' ridicând o barieră vamală şi planificând crearea unei armate.

Aceste două decizii ''au drept scop alungarea poporului sârb din Kosovo'', potrivit unui comunicat difuzat de preşedinţia sârbă. Vucic a discutat despre aceste subiecte cu ambasadorii la Belgrad ai Chinei şi Rusiei, cei doi susţinători ai Serbiei în Consiliul de Securitate al ONU.

''Aparent, cineva împinge Serbia intenţionat într-un conflict'', a declarat cu regret Vucic, care a calificat drept ''iresponsabil'' comportamentul Pristinei, susceptibil ''de a duce spre o catastrofă''. Serbia, a avertizat el, ''nu poate şi nu vrea să urmărească fără să reacţioneze distrugerea poporului sârb''.

Serbia are trecută în Constituţia sa tutela sa asupra fostei provincii, cu populaţie majoritar albaneză, teritoriu al cărui control l-a pierdut efectiv în 1999. Numeroşi sârbi îl consideră drept leagănul lor cultural şi religios. Cei circa 120.000 de sârbi rămaşi în Kosovo după războiul din 1998-1999 sunt în continuare loiali Belgradului.

La rândul său, Pristina susţine că a fost recunoscută de către circa 115 ţări, dintre care majoritatea occidentale, chiar dacă Belgradul afirmă că a convins aproximativ zece capitale să revină asupra acestei decizii, ceea ce Kosovo contestă. Discuţiile privind normalizarea situaţiei dintre cele două părţi sunt în prezent într-un punct mort şi relaţiile lor sunt foarte deteriorate.

Parlamentul kosovar va examina pe 14 decembrie, în a doua lectură, un proiect de înfiinţare a unei armate, proiect condamnat de către Serbia şi sârbii din Kosovo. Securitatea este pentru moment asigurată de către o forţă internaţională.

Ultimul conflict care a condus la dezintegrarea Iugoslaviei, războiul din Kosovo dintre forţele sârbe şi rebelii separatişti albanezi din Kosovo, a făcut peste 13.000 de morţi (1998-99). El s-a încheiat când o campanie de bombardamente occidentale a forţat Serbia lui Slobodan Milosevic să-şi retragă trupele.